Dumitru Stăniloae

Teolog al profunzimilor

Data și locul nașterii

16 Noiembrie 1903, Vlădeni, Braşov

Data și locul morții

5 Octombrie 1993, Bucureşti

Educație

• 1914-1922 – Urmează studiile la liceul „Andrei Şaguna” din Braşov.
• 1922-1923 – A început studiile superioare la Facultatea de Litere din Bucureşti, însă a renunţat continuând cu teologia.
• 1923-1927 7– Urmează Facultatea de Teologie din Cernăuţi.
• 1927-1928 – Este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Facultăţile de Teologie din Atena şi Munchen.
• 1928 – A obţinut doctoratul la Cernauţi cu o lucrare despre Patriarhul Dositei al Ierusalimului.
• 1928-1929 – Studiază la Facultatea de Teologie din Berlin unde se specializează în Dogmatică şi Istorie bisericească.

Activitate

• 1929 -1946 – Ocupă diferite funcţii de profesor, suplinitor (1929-1932), provizoriu (1932-1935) şi titular (1935-1945) la Academia teologică „Andreiană” din Sibiu. Pe parcursul acestor ani el predă Apologetică (1929-1932 şi 1936-1937), Pastorală (1932-1936) şi limba greacă (1929-1934).
• 1931 – Este hirotonit deacon, apoi preot în 1932 şi protopop în 1940.
• 1934 -1945 – Este redactor la „Telegraful Român”.
• 1936-1946 – Ocupă funcţia de rector al Academiei teologice.

Mai mult +

• 1947 – Este transferat la Facultatea de Teologie din Bucureşti unde predă Ascetică şi Mistică.
• 1948 – Dumitru Stăniloae a fost numit profesor titular de Teologie Dogmatică şi Simbolică.
• 1958 – Este reţinut de Securitate alături de membrii mişcării „Rugul Aprins” din care făcea parte.
• 1959 – Este dus la penitenciarul din Aiud unde este închis până în 1963.
• 1963 – Este funcţionar la Sfântul Sinod.
• 1968 – Susţine conferinţe la Freiburg şi Heidelberg.
• 1969 – Conferenţiază la Oxford.
• 1971 – Merge la Vatican ca membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române.
• 1976 – „Doctor Honorius Causa” al Universităţii din Salonic.
• 1981 – Este numit „Doctor Honoris Causa” al Institutului orthodox Saint Serge din Paris şi este premiat la Londra cu distincţia „Crucea Sf. Augustin din Canterbury” pentru merite creştineşti şi teologice.
• 1982 – „Doctor Honoris Causa” al Facultăţii de Teologie din Belgrad.
• 1990 – Devine membru corespondent al Academiei Române.
• 1991 – Membru de onoare al Academiei Române şi este numit „Doctor Honoris Causa” al Facultăţii de Teologie din Atena.
• 1992 – „Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Bucureşti.
• 1992 – Membru titular al Academiei Române.
Publicaţii
• Viaţa şi activitatea patriarhului Dosoftei al lerusalimului şi legăturile lui cu Ţările româneşti, Cernăuţi, 1929, 169 p.
• Catolicismul de după război, Sibiu, 1933, 204 p.;
• Ortodoxie şi românism, Sibiu, 1939, 395 p.;
• Poziţia d-lui Lucian Blaga faţă de creştinism şi Ortodoxie, Sibiu, 1942, 150 p.
• Viaţa şi învăţătura Sf. Grigorie Palama, Sibiu, 1938, 250 + CLX p.;
• Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943, 404p.;
• Teologia Dogmatică şi Simbolică. Manual pentru lnstitutele Teologice, 2 vol., Bucureşti, 1958, 1008p.;
• Teologia Dogmatică ortodoxă pentru Institutele Teologice, 3 vol., Bucureşti, 1978,504 + 380 + 463 p. (considerată “o sinteză amplă a Teologiei Dogmatice a Bisericii Ortodoxe, cu deschideri ecumenice, culme a gândirii dogmatice româneşti şi punct sigur de plecare pentru noi dezvoltări în gândirea dogmatică");
• Teologia Morală ortodoxă pentru Institutele Teologice, vol. Ill. Spiritualitatea ortodoxă, Bucureşti, 1981, 320p.;
• Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă, Craiova, 1986, 440p.;
• Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, 1987, 392 p.;
• Studii de teologie dogmatică ortodoxă, Craiova, 1990, 705 p.;
• Reflexii despre spiritualitatea poporului român, Craiova, 1992, 162 p.
• Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea, Bucureşti, 1993, 96 p.;
• Comentariu la Evanghelia lui loan, Craiova, 1993;
• Iisus Hristos lumina lumii, Bucureşti, 1993,
• Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Antologie, studiu introductiv şi note de Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1993, 240p.
• Naţiune şi creştinism, Ediţie, text stabilit, studiu introductiv şi note de Constantin Schifirneţ, Bucureşti:Editura Elion,2004, 289p.
Lucrări istorice
• Din urmările Edictului de toleranţă în ţinutul Haţegului, în vol.”Fraţilor Alexandru şi loan I. Lapedutu", Bucureşti, 1936, p. 837-842;
• O luptă pentru pentru Ortodoxie în Ţara Haţegului, în Anuarul XV al Academiei teologice <>", Sibiu, 1939, p. 5 - 76;
• Din urmările Edictului de toleranţă în ţinutul Făgăraşului, în vol. “Omagiu lui loan Lupaş la împlinirea vârstei de 60 de ani", Bucureşti, 1943, p. 826-833;
• Lupta şi drama lui Inocenţiu Micu Clain, în BOR, an. LXXXVI, 1968, nr. 9 - 10, p. 1137-1185;
• Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii, în BOR, an. LXXXVII, 1969, nr. 3-4, p. 355-390;
• Uniatismul din Transilvania, încercare de dezmembrare a poporului român, Bucureşti, 1973, 207 p.;
• Rolul Ortodoxiei în formarea şi păstrarea fiinţei poporului român şi a unităţii naţionale, în “Ortodoxia", an. XXX, 1978, nr. 4, p. 584-603;
• Vechimea şi spiritualitatea termenilor creştini români în solidaritate cu cei ai limbii române în general, în BOR, an. XCVII, 1979, nr. 3-4, p. 563-590;
• De ce suntem ortodocşi? (românii), în MMB, an. I (LXVII), 1991, p.15-27.
Colecţia Opere complete (Editura BASILICA a Patriarhiei Române)
• vol. 1 - Cultură şi duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1930-1936), ediţie, studiu introductiv şi note de Ion-Dragoş Vlădescu, Ed. Basilica, Bucureşti, 2013, 912p.;
• vol. 2 - Cultură şi duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1937-1941), ediţie îngrijită de Ion-Dragoş Vlădescu, Ed. Basilica, Bucureşti, 2013, 884p.;
• vol. 3 - Cultură şi duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1942-1993), ediţie îngrijită de Ion-Dragoş Vlădescu, Ed. Basilica, Bucureşti, 2013, 834p.

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Sensul vieţii constă în eternizarea persoanei.
• Iubirea e tare pentru că poate merge până la moarte.
• Creştinismul este taina creşterii unei persoane din altă persoană.
• Iubirea dintre cele Trei Persoane dumnezeieşti este singura explicaţie pentru actul creării.
• Timpul înseamnă pentru Dumnezeu durata aşteptării între bătaia Sa la poartă şi fapta noastră de a deschide.
• Iubirea este înrudirea omului cu Dumnezeu. Ea uneşte la maxim persoanele umane fără să le confunde. În iubire se arată plenitudinea existenţei.
• Iubirea este singura putere prin care sufletul învinge moartea.

Mai mult +

• Îmi eşti necesar pentru a înlocui grija de mine cu grija de tine, pentru a te pune în locul eului meu. Atât de intim îmi devii, atât de una cu mine, atât de mult te atrag în centrul existenţei mele, încât îmi substitui eul meu.
• Nimeni nu-şi poate da seama cât de mult valoarează el pentru altul, dar îşi dă seama cât valorează altul pentru el.
• Omul este un infinit în virtualitate, omul este făcut pentru infinit, dar nu este infinit în sine. Devine infinit în legătura cu Dumnezeu.
• Timpul este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul tău.
• Lumea ni s-a dat pentru comunicare între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi înşine.
• Sfânta Treime este structura supremei iubiri, izvorul vieţii şi al raţionalităţii.
• Patimile sunt dorinţe întoarse asupra relativului în care căutăm absolutul.
• Omul e făcut cu o aspiraţie spre viaţa veşnică. Spre aceasta se pregăteşte în viaţa lui pământească.
• O viaţă pur individuală este oarbă şi atee. Am pierdut umanitatea pentru că am devenit solitari.
• Chipul uman al lui Hristos este alcătuit din armonia a nenumărate virtuţi, a nenumărate aspecte ale binelui, care reflectă în chip uman însuşirile lui Dumnezeu. Cel ce prin fapte statornice de diferite feluri imprimă în sine diferitele virtuţi, imprimă prin aceasta înseşi trăsăturile chipului lui Hristos sau dă formă umană, în persoana sa, însuşirilor lui Dumnezeu, asemenea lui Hristos. Şi aceasta e o adevărată participare la Dumnezeu şi o reflectare a lui Dumnezeu prin fiinţa noastră personală.
• Îndumnezeirea este desăvârşirea şi deplina pătrundere a omului de Dumnezeu, dat fiind că în alt chip el nu poate ajunge la desăvârşire şi deplina spiritualizare.

Mai puțin -

Autori

  • Pîntea Paula Gabriela

Bibliografie

  • Lumina faptei din lumina cuvântului, Lidia Ionescu Stăniloae

Legături utile