Clara Haskil

Românca trimisă pe Pământ să-l interpreteze pe Mozart

Data și locul nașterii

7 Ianuarie 1895, Bucureşti

Data și locul morții

7 Decembrie 1960, Bruxelles

Educație

• Clara Haskil se naşte într-o familie de evrei. Vor fi trei surori: Lili, Clara şi Jana. Isaac, tatăl, va muri de tânăr, lăsând în mare necaz soţia, pe Bertha, şi cele trei fetiţe. Dar Bertha va face totul ca fetele să-şi poată urma calea muzicii, pentru că toate trei erau talentate. La 3-4 ani Clara ani putea să cânte la pianul surorii sale, bucăţi studiate de aceasta. Fetiţa va fi prezentată unui profesor la Conservator, iar în 1901 va deveni elevă. Se pare că a fost ascultată, la un moment dat, chiar şi de regina Elisabeta, care i-a dat şi o bursă.
• La vârsta de 7 ani pleacă la Viena, unde ia lecţii de pian cu Richard Robert.
• În 1905 se înscrie la Conservatorul din Paris, unde devine eleva renumitului pianist Alfred Cortot. La 15 ani termină Conservatorul cu Premiul I.

Activitate

• În 1905, la vârsta de 10 ani, dă primul ei recital public cu lucrări diferite din creaţia marilor compozitori, pe care le execută fără partitură.
• Câştigă multe concursuri de interpretare dar, din nefericire, este silită să-şi întrerupă activitatea pentru mai mulţi ani, fiind imobilizată în ghips din cauza unei boli a coloanei vertebrale. Abia în 1921 este în măsură să reapară în public ca solistă în recitaluri de pian sau concerte orchestrale, ori însoţind muzicieni prestigioşi ca George Enescu, Pablo Casals, Eugene Zsaze, Dinu Lipatti.
• La 19 octombrie 1938 Clara şi Dinu, la iniţiativa Prinţesei de Polignac, vor interpreta Concertul în Mi bemol la două piane de Mozart.
• Adevărata consacrare cu succese răsunătoare o cunoaşte după Al Doilea Război Mondial, când Clara Haskil apare interpretând concerte de pian cu cele mai renumite orchestre, sub bagheta unor dirijori vestiţi ca Leopold Stokowski sau Thomas Beecham, Sergiu Celibidache sau în duo cu celebri instrumentişti.
• Datorită interpretării excepţionale a muzicii lui Wolfgang Amadeus Mozart este solicitată în repetate rânduri să participe la Festivalurile Muzicale din Salzburg, unde la 27 ianuarie 1956, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la naşterea marelui compozitor, interpretează cu mult succes Concertul pentru pian şi orchestră Nr. 20 în Re minor.
• 1 decembrie 1960. Concert la Teatrul din Champs Elysees – Clara Haskil şi tânărul muzician Arthur Grumiaux: Duo în La major de Schubert, Sonata în Mi minor de Mozart (nr. 24), apoi Sonata opus 96 în Sol major de Beethoven.

Povești care ne merg la suflet

Clara Haskil şi Dinu Lipatti
O frumoasă şi îndelungată prietenie, în ciuda diferenţei de vârsta, s-a legat între Clara Haskil şi Dinu Lipatti. Clara Haskil spunea că „Dinu Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul său geniu”, iar Dinu Lipatti a descris modul ei de a cânta la pian ca „însumarea perfecțiunii pe pământ”.
Clara Haskil şi Charlie Chaplin
O mare prietenie a fost aceea cu Charlie Chaplin. S-au cunoscut la Vevey. Charlie va fi fascinat de „doamna micuţă, foarte plăpândă”. A ascultat-o cântând şi „pot doar să spun că, după ce a terminat, m-am dus la ea şi i-am spus cu candoare: «Dar dumneavoastră, dumneavoastră sunteţi o foarte mare artistă!» Ea a surâs şi acesta a fost începutul prieteniei noastre. O prietenie foarte strânsă, cu foarte multe Ajunuri de Crăciun petrecute alături de Charlie şi de soţia sa, Oona. Charlie va spune: «În viaţa mea am întâlnit trei genii: Clara Haskil, profesorul Einstein şi Sir Winston Churchill.”

Mai mult +

Concursul Internaţional „Clara Haskil”
În 1963, în onoarea Clarei Haskil a fost fondat la Vevey Concursul Internaţional de Pian „Clara Haskil”, cu scopul de a descoperi talente muzicale din întreaga lume.
Biografii
Au fost editate cinci lucrări cu caracter biografic: Clara Haskil, Bernard Gavoty, Editura Kister, Geneva, 1962; Clara Haskil, Rita Wolfensberger, Editura Schertz, Berna, 1961-1962; Clara Haskil, Jerôme Spycket, Editura Payot Lausanne, Elvetia, 1975; Album Clara Haskil, biografie în imagini, text Jerôme Spycket, Editura Payot şi Nestlé, 1984; Clara Haskil. O viaţă dăruita muzicii, Adriana Moscuna, Editura Muzicală, 1992. În 1997 Ana Simion a realizat un film documentar denumit „Triptic: Constantin Brăiloiu, Clara Haskil, Dinu Lipatti. Călătorie melancolică”. În 2009, Frederic Spotts include în lucrarea sa „The shameful peace” şi un capitol dedicat Clarei haskil.

Mai puțin -

Autori

  • Trifan Gabriela

Legături utile

Arthur Grumiaux şi Clara Haskill – Mozart Sonata K526 (1/3)

W.A. Mozart Piano Sonata C Major, KV33
Clara Haskill – pian, Carla Fracci – balet