Simion Mehedinţi

Creatorul învăţământului geografic modern din România

Data și locul nașterii

19 Octombrie 1868, Soveja

Data și locul morții

14 Decembrie 1962, Bucureşti

Educație

• Primele trei clase le-a absolvit la Soveja, iar următoarele două clase le-a urmat la Vidra ,,unde se adunau copiii fruntaşilor din toată Vrancea”.
• Au urmat apoi şcolile de la oraşe: Seminarul de la Roman – 4 ani; Seminarul Central de la Bucureşti – 1 an; Liceul ,,Unirea” din Focşani – 1 an (1885-1886, cls. a V-a) şi Colegiul ,,Sfântul Sava”, din Bucureşti – 3 ani (1886-1889, cls. VI-VIII).
• 1892, februarie 14 – Îşi ia examenul de licenţă la Facultatea de litere şi filosofie, Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea: „Ideile lui J.J. Rousseau asupra educaţiei”. În comisie era şi Titu Maiorescu.
• 1893 – Continuă specializarea în geografie la Paris, apoi, în 1894 la Berlin şi Leipzig, unde, în 1899, îşi susţine teza de doctorat.

Activitate

Activitatea didactică
• 1900, mai 17 – Este numit profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, la prima catedră de geografie înfiinţată în România.
• 1901-1948 – La rugămintea lui Spiru Haret, începe elaborarea de manuale şcolare de geografie pentru toate treptele de învăţământ.
• 1904 – Organizează la Iaşi primul Congres al profesorilor de geografie.
• 1915, mai 15 – Este ales membru titular al Academiei Române.
• 1918, martie-octombrie – Este ministru al Instrucţiunii publice şi cultelor în Guvernul Marghiloman.
• Trece prin Parlament: Lege pentru eforiile şcolare şi Lege pentru şcolile pregătitoare şi seminariile normale.
• 1948-1962 – Suportă cenzura totalitară, fiind marginalizat de comunişti.

Mai mult +



Activitatea de scriitor
• 1901 – Începe publicarea excelentelor sale manuale şcolare, cum le califica „Buletinul” Societăţii Geografice.
• 1907 – La insistenţele lui Titu Maiorescu, preia direcţia revistei Convorbiri literare, până în anul 1924.
• 1913 – Apare lucrarea: „Poporul” (cuvinte către studenţi).
• 1919 – Apar lucrările: „Altă creştere”, „Şcoala muncii”, „Oameni de la munte”.
• 1920 – Apare lucrarea: „Politica de vorbe şi omul de stat”.
• 1923 – Publică în volum „Şcoala poporului”.
• 1928 – Apare „L’ecole de paix (Şcoala păcii)”.
• A colaborat la numeroase ziare şi reviste (mai ales la Convorbiri literare pe care a condus-o mulţi ani): „Cuvântul Studenţesc”, „Duminica poporului”, „Lamura”, „Analele Academiei Române”, „Buletinul Societăţii Române de Geografie”, „Analele Dobrogei”, „Natura”, „Anuarul de Geografie şi Antropogeografie”, „Volkermagasin” (Germania).
• A elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în lucrarea sa fundamentală „Terra – introducere în geografia ca ştiinţă” (două volume, 1931). Între 1940 şi 1944 a colaborat cu revista Geopolitică şi geoistorie.
• 1940 – Publică Trilogii: „Ştiinţa-Şcoala-Viaţa”, cu aplicări la poporul român.
• 1943 – Editura fundaţiilor Regale publică primul volum din „Opere complete” (partea I şi partea a II-a), ediţie plănuită în 14 volume.
• 1946 – Îşi tipăreşte memoriile sub titlul „Premise şi concluzii la Terra”.

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Simion Mehedinţi a avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice şi geopolitice în România. S-a preocupat de stabilirea obiectului şi conţinutului geografiei, de precizarea locului ei în sistemul ştiinţelor, de determinarea legilor şi categoriilor geografice şi a metodelor de cercetare în geografie şi geopolitică.
• Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viaţă în anul 1962, decembrie 14. Este înmormântat la Cimitirul Bellu, apoi în 1993 este reînhumat la Soveja, alături de strămoşii săi. De asemenea, a fost organizat şi un pelerinaj la mormântul savantului.
• Profesorul Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei Personalului Didactic „Simion Mehedinţi”, este unul dintre cei mai avizaţi cunoscători ai operei savantului român Simion Mehedinţi, despre care se spune că este „cea mai prodigioasă personalitate a culturii române din prima jumătate a secolului trecut”.
• Urmând unor preocupări mai vechi, înşirate în alăturata adresă către Academie, Mehedinţi dăruieşte Academiei Române toată biblioteca sa (cărţi, hărţi, atlase, manuscrise) aflate în trei camere ale imobilului din strada Dimitrie Racoviţă, 12 (Bucureşti).
• A fost iniţiatorul excursiilor studenţeşti în ţară. Lui îi aparţine afirmaţia, celebră printre studenţi: „ştiinţa geografului se măsoară cu kilometrul”.
Câteva citate memorabile ale geniului Mehedinţi
• „Caracterul nu e un dar, ci o sumă de deprinderi tari, dobândite din muncă. ”
• „Un popor şi un individ atâta preţuiesc: cât au înţeles din Evanghelie. ”
• „Cine s-a învăţat lângă mama lui să spună numai adevărul rămâne cinstit până închide ochii. ”
• „Femeile sunt temelia educaţiei în fiecare generaţie. ”
• „Podoaba vieţii este talentul, iar cununa talentului este caracterul.”
• „Numai iubirea pentru alţii ne poate învăţa cum să ne iubim pe noi înşine. ”

Autori

  • Neagu Ana Maria

Legături utile

Simion Mehedinţi – savant creştin geograf şi geopolitician român