Nicolae Kalinderu

Unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina românească internă

Data și locul nașterii

6 Decembrie 1835, Bucureşti

Data și locul morții

16 Aprilie 1902, Ciulniţa, Argeş

Educație

• 1853-1857 – Face studiile liceale în Franţa, la Paris
• Studiază apoi la Facultatea de Medicină din Paris. Lucrează ca medic intern şi extern în spitalele din Paris şi devine membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris. Obţine doctoratul în medicină.

Activitate

• 1874 – După ce şi-a susţinut doctoratul la Paris, revine în România şi este medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, apoi lucrează la Spitalul Brâncovenesc
• 1887 – Este numit profesor în cadrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti, în acelaşi timp cu Victor Babeş, unul din marii bacteriologi şi anatomo-patologi ai epocii sale şi George Assaky, fondatorul şcolii de chirurgie experimentală
• Spirit inovator, Nicolae Kalinderu organizează învăţământul clinic în ţara noastră, restructurând planurile de învăţământ conform concepţiilor fiziologice ale lui Claude Bernard şi descoperirilor din domeniul anatomiei patologice ale lui Rudolf Virchow.
• Sub conducerea sa, clinica medicală din cadrul Spitalului Brâncovenesc devine cea mai modernă din ţară
• Tot lui Kalinderu îi revine meritul de a fi iniţiat şi pus în practică o serie de măsuri practice pentru combaterea leprei, una dintre acestea fiind înfiinţarea în ţara noastră a izolatorului de la Răchitoasa, din judeţul Tecuci

Mai mult +

Lucrări de referinţă
• Introducere la Clinica Medicală din Spitalul Brâncovenesc, lucrare apărută în 1887 şi în cadrul Tipo-Litografiei Eduard Wiegand din Bucureşti. Este vorba despre o lucrare în care Kalinderu îşi expune concepţia sa despre clinică şi raportul său cu patologia. După autor, clinicianului îi sunt necesare cunoştinţe de anatomie patologică, fiziologie, fizică, chimie, patologie, experimentală, igienă şi materia medica;
• Leziunile nervoase centrale din boala Addison (în colaborare cu Victor Babeş), lucrare comunicată în 1889 la Academia de Medicină din Paris şi tipărită în revistele Progresul medical român şi Analele Institutului de patologie şi bacteriologie; autorii pun în evidenţă o serie de leziuni ale măduvei spinării în boala Addison, explicând o bună parte din simptomele bolii ca fiind determinate de aceste leziuni;
• Despre un caz de sarcom cutanat pigmentar multiplu idiopatic (în colaborare cu Victor Babeş). Este vorba despre o lucrare în care autorii conchid că punctul de plecare al tumorii este reprezentat de vasele sanguine. Această lucrare, împreună cu memoriul privind leziunile leprei, au fost prezentate la Academia de Medicină din Paris, care l-a făcut pe Kalinderu membru corespondent;
• Lepra în România (în colaborare cu Victor Babeş), lucrare prezentată la primul Congres de dermatologie şi sifiligrafie de la Paris, din 1889. Această comunicare este însoţită de un atlas cu 31 de planşe, fiecare planşă reprezentând leziuni din cazurile studiate, precum şi 21 preparate microscopice, în care se pun în evidenţă bacilii;
• Tratamentul leprei cu ajutorul tuberculinei Koch (în colaborare cu Victor Babeş), lucrare care a fost publicată în 1891 în revista La Roumanie medicale, fiind foarte elogios, apreciată peste hotare;
• Les bacteries (în colaborare cu A.V. Cornil), lucrare apărută la Paris şi care reprezintă o sinteză vastă a tuturor cunoştinţelor de bacteriologie a bolilor infecţioase, în care au fost incluse şi contribuţiile lui Kalinderu la studiul leprei, lucrare considerată a fi primul tratat de bacteriologie din lume;
• Despre meningita tuberculoasă la adulţi, lucrarea prezentată la Congresul pentru studiul tuberculozei de la Paris, din 1888, şi este primită cu mare interes, deoarece descrie câteva forme particulare necunoscute de meningită tuberculoasă.

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Victor Babeş, în discursul omagial ţinut la şedinţa Academiei Române din ziua de 6 decembrie 1902, afirma că „Doctorul Kalinderu a fost primul scriitor medical român care, prin publicaţiile sale medicale, a intrat în concertul scriitorilor internaţionali”.
• Dincolo de pasiunea sa pentru medicină, Nicolae Kalinderu a fost şi un iubitor al artei. Împreună cu fratele său, juristul Ioan Kalinderu, a amenajat un muzeu de artă, având o colecţie impresionantă de obiecte reprezentative pentru arta medievală, arta tradiţională românească, dar şi arta franceză, italiană, flamandă şi germană. În 1914, muzeul revine statului, printr-un act de donaţie. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, clădirea a fost bombardată, iar o parte dintre colecţii au fost distruse. În 1946 este desfiinţat, iar colecţiile revin Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie.

Autori

  • Potorac Matei Corneliu

Legături utile