Petre Ispirescu

Culegătorul de basme

, București

Data și locul morții

21 Noiembrie 1887, București

Educație

• „N-am trecut nici patru clase primare", mărturiseşte Ispirescu lui J. U. Jarnic.
• El a fost educat de mai mulți dascăli de pe lângă unele biserici, după care și-a format singur cultura, citind cărți de la tipografiile la care a lucrat.

Activitate

• 1844 – Nereuşind să-şi desăvârşească instrucţia în şcoală, dar avid de cât mai multe cunoştinţe, Ispirescu intră ucenic la tipografia condusă de Z. Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărţile se poate studia. Aici Ispirescu lucra câte 14 ore pe zi.
• 1848 – Se califică în meseria de tipograf.
• 1849 – Pentru a o distra pe mama sa întristată de doliul recent, Petre învaţă să cânte la chitară. Înzestrat cu simţ artistic, scrie primele sale versuri. Dar continuă să creadă pe parcursul întregii vieţi, fără a putea fi satisfăcut, că lipsa sa de instruire este prea mare.
• 1862 – Talentul său se dezvăluie în basme, căci limbajul popular îi era mai apropiat şi îl stăpânea ca un adevărat povestitor anonim. Primele basme, şase la număr, le publică în „Ţăranul român” la îndemnul lui N. Filimon. Este vorba de basmele Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără moarte, Prâslea cel voinic şi merele de aur, Balaurul cel cu şapte capete, Fata de împărat şi pescarul, Fiul vânătorului şi în acelaşi an tipăreşte şi prima culegere de basme astăzi devenită o raritate bibliografică.
• 1872 – Apare cea de-a doua serie de basme: Legende sau basmele românilor. Ghicitori şi proverburi. Cu o prefaţă de B. P. Hasdeu. Situaţia lui se ameliorează. Este încurajat, apreciat pentru calităţile scrisului său şi pentru cunoaşterea profundă şi inestimabilă a creaţiei populare.
• 1877 – Publică un articol intitulat Basme române şi basmele franceze.
• 1882 – Publică principala operă a vieţii sale Legende sau basmele românilor

Povești care ne merg la suflet

• „Speranţa are bunul de a consola, chiar când realitatea arată omului, într-un chip ironic, lucrurile cum sunt.”
• „Ordinea, curăţenia şi economia înmulţesc zilele fericite. ”

Autori

  • Albert Ramona-Georgiana

Legături utile

Petre Ispirescu – Prâslea cel voinic şi merele de aur, desene animate româneşti

Petre Ispirescu – Greuceanu