(Dimitrie Barilă) Dosoftei

Mare cărturar român, primul poet naţional

Data și locul nașterii

26 Octombrie 1624, Suceava

Data și locul morții

13 Decembrie 1693, Żółkiew, Polonia, azi Jovkva, Ucraina

Educație

• A urmat şcoala Frăţiei ortodoxe din Lvov, unde a făcut studii umaniste şi de limbi. A învăţat limbile: greacă, latină, slavonă şi polonă, precum şi teologia ortodoxă.
• A învăţat la Iaşi, probabil la Colegiul întemeiat în 1640 la mănăstirea “Sf. Trei lerarhi”.

Activitate

A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducator al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești.

Mai mult +

• S-a călugărit la Probota sub numele Dosoftei (c. 1648)
• A fost ales episcop la Huși (1658 - 1660) și Roman (1660 - 1671)
• A fost ales mitropolit al Moldovei (1671-1674 și 1675 - 1686)
• A fost dus în Polonia de oștile regelui Jan Sobieski, unde a rămas până la sfârșitul vieții (1686).
Lucrări tipărite
• 1673. Psaltirea în versuri. Uniev. Cu peste 500 pagini și 8634 de versuri (la un loc cu Acatistul Născătoarei de Dumnezeu)
• 1679. Dumnezeiasca Liturghie. Iași.
• 1680. Psaltirea de-nțeles. Iași. Text paralel: slavon și roman.
• 1683. Molitălvnic de-nțeles. Iași. Are după prefață un poem cronologic despre domnii Moldovei cu 136 versuri.
• 1683. Parimiile preste an. Iași.
• 1682-1686. Viața și petriaceria sfinților. 4 volume. Iași. Lucrare de compilație, după izvoare bizantine și slave.
Lucrări în manuscris
• A tradus, pentru prima oară în românește, Istoriile lui Herodot, Cronograful lui Matei Cigalas, un Pateric grecesc, cartea Mântuirea păcătoșiior a lui Agapie Landos și fragmente din Viața și minunile Sf. Vasile cel Nou.
• Ca episop de Roman a revizuit traducerea Vechiului Testament făcută de Nicolae Milescu.
• În timp ce se afla în exil în Polonia, a tradus introducerea dramei Erofili, scrisă de poetul cretan Gheorghe Hortatzis (începutul sec. XVII), inspirată, la rândul ei, din piesa Orbecche a italianului Giraldi; începe acum și traducerea Dogmaticii Sf. loan Damaschinul (se păstrează 4 capitole din cartea I).

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Cel dintâi lucru pe care l-a făcut mitropolitul Dosoftei a fost întemeierea unei tipografii la Iaşi, pentru tipărirea cărţilor de slujbă şi învăţătură pe înţelesul tuturor, în limba românească. În această tipografie, marele ierarh a tipărit şase cărţi. Prin aceste cărţi, mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii româneşti în cultul Bisericii din Moldova.

Mai mult +

• În timpul păstoriei sale, viaţa duhovnicească în mănăstiri era destul de înaltă, iar pădurile şi sihăstriile erau pline de sihaştri. Însuşi mitropolitul Dosoftei, vestit ascet şi lucrător al rugăciunii, vizita mănăstirile şi sihăstriile din eparhia sa şi cerceta pe cuvioşii părinţi din pustie, folosindu-se mult de smerenia, de răbdarea şi sfinţenia vieţilor.
• Cel mai de preţ odor al Moldovei, la care mitropolitul Dosoftei ţinea foarte mult, erau moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Pe acestea, mutându-le în catedrala de la Iaşi, bunul păstor le păzea cu mare sfinţenie şi la vreme de primejdie făcea prin ţară multe minuni. În anii 1686-1687, fiind mare tulburare şi neaşezare în ţară, mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moaşte şi s-a dus cu ele în Polonia, la Zolkiev. Acolo, în ţară străină, a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii săi şapte ani de strajă lângă sfintele moaşte, rugându-se ziua şi noaptea cu nădejdea întoarcerii în pământul străbun.

Mai puțin -

Autori

  • Trincă Ecaterina
  • Pascaru Călina

Legături utile