Constantele reale care se pot reprezenta în memoria calculatorului sunt numere raţionale dintr-un interval finit.

Constantele reale pot fi specificate în două moduri:
1. În notaţia uzuală la matematică, precizând partea întreagă şi partea fracţionară a numărului, separate prin caracterul '.' (punct), conform cu notaţia anglo-saxonă:
   parte_întreagă.parte_fracţionară
2. În format exponenţial (ştiinţific), precizând partea întreagă şi partea fracţionară a numărului, separate prin caracterul '.' (punct), urmate de litera e sau E şi de un număr întreg, reprezentând exponentul puterii lui 10 cu care trebuie înmulţit numărul real precedent.