Previous
Next
  • 01
  • 02
  • 03
  • 04
  • 05
  • 06
  • 07
  • 08
  • 09
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27

Utile

Despre şcoală Oameni ai şcolii

Oameni ai şcolii

Ioan AGACHE – profesor de geografie, fost inspector general al inspectoratului regional Iaşi de învăţământ, director adjunct la Liceul „Negruzzi”, director-fondator al Liceului „Racoviţă”. Într-o Românie cu probleme cunoscute, a reuşit să obţină drepturile unui manager din capitalism: a făcut cu succes politica cunoscută a „vânătorii de capete” urmărind să descopere profesori valoroşi pe care sa-i atragă la „Racoviţă”. A încurajat valoarea, noul, a acceptat experimentul si l-a sprijinit, liceul găzduind, pe lângă clase speciale, interesante experimente în anii 1970-1975. A impus disciplina, exigenţa, seriozitatea, emulaţia. A descurajat tendinţele centrifuge, certurile, disputele de nivel scăzut. În esenţă, a format tradiţia care se continuă de 40 de ani, LER.

Mihai BOZAN – profesor de matematică. Extrem de talentat în a face matematica accesibilă elevilor. Coordonatorul serviciului pe şcoală, veghetor neobosit al ordinii şi al disciplinei. Posibil unul dintre cei datorită cărora (în folclorul elevilor) exigenţa era tradusă în sigla liceului - LER=lagăr de exterminare rapidă. La întâlnirile foştilor absolvenţi, aceste anecdote au desigur alt parfum.

Gheorghe CONDURACHE – profesor de latină. Îndrăgostit de profesia de dascăl, un sincer „patriot” al liceului, nelipsit până în ultima clipă a vieţii (peste 80 de ani) de la sesiunile de comunicări şi de la întâlnirile colegiale.

Elena CRIVOI – profesor de educaţie fizică, severă până la asprime cu elevii, ambiţioasă, doritoare de afirmare, reuşind deseori acest lucru cu echipele şcolii. Disciplinată, a îndeplinit şi funcţii mai ingrate, cum ar fi cea de „îndrumător UTC” (echivalentul directorului educativ de azi) de care s-a achitat la nivelul prestigiului şcolii.

Ioan CRIVOI – profesor de educaţie fizică, apropiat de elevi, bun coleg, antrenor talentat al echipelor liceului care au completat faima oxfordiană a liceului, care era „bun” nu numai la concursuri şcolare şi admiteri, dar şi la sport.

Viorica DAMIAN – profesor de franceză. Rigoare, siguranţă, prospeţime, combinate cu o mare delicateţe. Mulţi buni cunoscători de franceză din rândul absolvenţilor îi sunt datori, unii devenind chiar cadre didactice universitare pe profil.

Gheorghe DOHOTARIU – profesor de desen probabil unul dintre cei mai longevivi profesori ai liceului. Pe lângă pasiunea pusă în slujba obiectului, a îndeplinit cu seriozitate şi funcţia de director educativ şi pe cea de director adjunct până la ieşirea la pensie.

Rodica GAVRILESCU – profesor de limba şi literatura română. Şef al catedrei, director adjunct a fost un model de rigoare, spirit autocritic, dar şi adept al noului, al relaţiei moderne cu elevii, încurajator al iniţiativei, opiniei personale a elevului. Foarte sigur că mulţi elevi au fost încurajaţi sa-i urmeze exemplul, devenind profesori de limba română.

Virginia GHIBU – profesor de limba şi literatura română. Tipul „doamnei profesoare” care s-a impus şi în clasă şi în cancelarie prin rigoare şi distincţie.

Emilia GOSTAR – profesor de istorie. Model de rigoare uneori greu de suportat de colegii mai „poeţi”. Clasele V-VIII, cărora le-a fost dirigintă, au primit de la Domnia sa o educaţie severă privind ordinea, punctualitatea, respectul, igiena şi alte elemente definitorii pentru elevi de elită. Ca şef al catedrei de istorie şi socio-umane s-a ilustrat prin fermitate, ordine şi colegialitate.

Gheorghe HONCIUG – profesor de muzică. Talentat conducător de cor a reuşit să conducă această formaţie pe locuri fruntaşe în confruntarea interşcoli.

Maria IONESCU – profesor de geografie îndrăgostit de obiectul său, sobru (sobră) şi în ţinută, şi în actul didactic. Curajul opiniilor, exprimate deseori deschis, o făceau uneori incomodă pentru persoanele cu „musca pe căciulă”. Coleg de nădejde, cum s-a arătat în împrejurări de unii cunoscute.

Natalia LOVINESCU – profesor de istorie care trăia cu pasiune evenimentele pe care le relata elevilor. Motor al momentelor de destindere, iniţiatorul multor drumeţii în care se simţeau bine şi elevii, şi profesorii. Colegii îşi aduc aminte cu nostalgie de excursiile care aveau baza la Ardeluţa. Energic şef de catedră, cu multă imaginaţie şi spontaneitate.

Elena MELEGHEA – profesor de chimie, director adjunct în prima echipă de directori. Talentat profesor, a făcut parte din triada fizică – chimie – biologie care asigura succesul candidaţilor la medicină. Mulţi, medici azi de 30-40-50 de ani, datorează succesul lor iniţial şi celor 3 profesori: Meleghea, Talpalaru, Tudose.

Vasile MITROFAN – profesor de limba şi literatura română. Fost director al liceului „Negruzzi”, inspector de specialitate la inspectoratul regional şi apoi judeţean. Inspector general al inspectoratului regiunii Iaşi. În Liceul „Emil Racoviţă” a pledat împotriva prejudecăţii „clase umaniste – clase slabe la matematică”, mutând accentul pe ideea „clase umaniste – clase de elită la acest profil”, aşa cum au fost cel puţin clasele din promoţia 1972 şi din promoţia 1973, la care a fost şi diriginte.

Felicia MURARU – distins profesor de matematică, îmbinând rigoarea matematicii pe care a ilustrat-o cu distincţie cu spiritul jucăuş. Glumele d-sale au rămas în folclorul zecilor de generaţii. Pregătirea asigurată de d-sa făcea ca şi cei cu note „mici” să aibă asigurată reuşita şi la admitere şi ulterior. „Zgârcită” la note, dar generoasă în transferarea unor cunoştinţe de înaltă calitate. O prezenţă stenică şi în cancelarie, şi în momentele de răgaz, „Cici” avea un loc al său în „corul” cancelariei LER.

Ioan PETRESCU – profesor de biologie. Fondatorul secţiei de biologie – clasa specială de biologie, devenită apoi chimie – biologie, care a furnizat ani de-a rândul zeci de absolvenţi în fruntea listelor la admiterile de la medicină.

Sterie RADOI – profesor de limba şi literatura română. Figură distinsă a şcolii preuniversitare ieşene, a fost profesor şi la Liceul „Al. I. Cuza”, în perioada de glorie a acestui liceu. Inspector raional (coordonator al raionului Vaslui în vechea împărţire teritorială), inspector general al inspectoratului regional, funcţie pe care a onorat-o.

Elena RUDICA – profesor de română. Model de discreţie şi seriozitate. În tandem cu colega şi prietena ei, Maria Trandafir, a fost printre primii profesori ai liceului autori de lucrări de uz didactic. Cu seriozitate, talent şi discreţie s-a achitat şi de obligaţiile destul de ingrate ale funcţiei de conducător al organizaţiei de pionieri.

Relu SFART – profesor de fizică, în prezent stabilit în Israel. Fondatorul primei clase speciale din „Racoviţă”, clasa de fizică (promoţia 1969), care a realizat prima performanţă internaţională prin elevul Sorin MANCAŞ, azi doctor în fizică. A continuat o carieră de succes şi la Liceul real din Haifa, unde a funcţionat în ultima perioadă.

Andrei STRATULAT – profesor de limba rusă. Persoană extrem de echilibrată, sfetnic de nădejde al colegilor şi elevilor cărora a ştiut sa le câştige încrederea. Coordonator al multor numere ale revistei şcolii „PRIMII PAŞI”. Devotat Liceului „Emil Racoviţă”, interesat de soarta lui mult timp după pensionare, nelipsit de la întâlnirile colegiale.

Mircea STRUGARIU – profesor de istorie. Din păcate o boală necruţătoare i-a întrerupt o carieră care ar fi putut evolua strălucit. Îndrăgostit de obiectul său, a reuşit să transmită pasiunea lui şi elevilor săi care l-au iubit şi l-au respectat.

Aurora TODOSE – profesor de biologie, director adjunct, director al Casei Corpului Didactic (funcţie în care s-a distins printr-o activitate extrem de diversă şi interesantă). Ca profesor de biologie, a realizat lecţii de o înaltă calitate. Elevii domniei sale erau aproape siguri de reuşită la examenele de admitere la medicină – foarte dificil pe atunci, cu o concurenţă de 10 candidaţi pe un loc. În cancelarie era un prieten al colegilor, un mentor dezinteresat pentru colegii mai tineri.

Alexandru VORNICU – profesor de engleză, dispărut prematur în urma unui tragic accident, la începutul anilor '90. Sobru, sever cu sine şi cu elevii săi, este „vinovat” pentru reuşita multor absolvenţi (zeci, dacă nu sute) care au studiat şi ulterior s-au stabilit în ţări de limbă engleză. În afara cunoştinţelor de engleză, era preocupat să le formeze elevilor săi un larg orizont cultural.

Georgeta ZEMAN („Puşa Zeman”) – o prezenţă delicată şi boemă, sufletul serbărilor şcolare, talentat dirijor al corului şcolii, iniţiator al realizării imnului şcolii.

Valeria NEUGEBAUER – secretarul şef al liceului zeci de ani. Deţinătoarea multor secrete, şi-a asigurat respectul întregului personal al şcolii. Bună organizatoare a activităţii de secretariat, dădea tuturor senzaţia de siguranţă, de lucru bine făcut.

Maria BARZAN – bibliotecara şcolii. Ajutor de nădejde al elevilor şi profesorilor. Printre sarcinile D-sale revenea şi realizarea unor expoziţii de carte cu prilejul unor evenimente politice şi culturale, reuşind să rezolve sarcinile şi prompt, şi cu gust.

Angela HARASIM – laborantul şcolii. În condiţiile în care şcoala era atât de puţin spaţioasă, trebuia să asigure profesorilor condiţii cât mai bune de lucru în special la fizică, chimie, dar şi la biologie, geografie. A gestionat cu spirit gospodăresc asupra aparatelor, substanţelor, hărţilor şi planşelor.