Catedrala Mitropolitanã a Banatului
Biserica piaristilor si complexul fostului gimnaziu romano-catolic piarist
Statuia lupoaicei cu Romulus si Remus
Teatrul National si Opera Romãnã
Castelul Huniade
Piata Libertãtii
Piata Unirii
Fostul han "La trompetist"(strada Dc.Augustin Pacha colt cu Eugen de Savoia)
Palatul "Dicasterial"
Bastionul
Universitatea de Medicinã
Prefectura judetului Timis
Liceul "Eftimie Murgu"
Liceul "Constantin Diaconovici Loga"
Canalul Bega
Universitatea de Vest
Universitatea Politehnica
Monumentul Fecioarei Maria

Istoria Timisoarei in imagini vechi

Catedrala Mitropolitanã a Banatului:

Constructia a început în 1936, dar din cauza rãzboiului s-a încheiat în 1946. Terenul pe care este amplasatã fiind mlãstinos, în vederea reazlizãrii fundatiei, placa de beton a fost turnatã pe un suport de 1886 piloni.
Are o lungime de 63 m, iar turnul principal se înaltã la 8,37 m. Arhitectura este o combinatie reusitã a stilui bizantin(elemnte decorative asemãnãtoare cu Sf. Sofia din Constantinopol) si elemente caracteristice bisericilor moldovenesti(Sf. Gheorghe din Hîrlãu).Iconostasul are suprafata de 135 mp si este suflat cu aur de 22 carate si decorat cu elemente specifice stilului brîncovenesc. Cupola centralã are o înãltime de 16 m, iar clopotele, în greutate de 8000 kg, au fost acordate de compozitorul Sabin Drãgoi. Subsolul catedralei cuprinde1 un muzeu de artã veche bisericeascã din Banat.

Biserica piaristilor si complexul fostului gimnaziu romano- catolic piarist:

La acest liceu a învãtat si scriitorul Ioan Slavici.
Apartine Universitãtii Tehnice

Statuia lupoaicei cu Romulus si Remus

      În mijlocul Pietei Operei(Revolutiei) se aflã statuia lupoaicei cu Romulus si Remus, copia celebrei "Lupa Capitolina" din Roma; un cadou oferit Timisoarei de municipalitatea Romei in anul 1926. Este amplasatã pe o coloana de 4,96m înãltime.
      Aici au concertat si Frantz Liszt, Johan Strauss si Enescu.
      În 1875 se construieste noul teatru, actuala clãdire în stil renascentist italian. Turnarea fundatiei acestei clãdiri masive a creat mari dificultãti din cauza terenului mlãstinos; rezolvarea fiind gãsirea unei fundatii pe piloni uriasi în numãr de 1600. La 5 octombrie 1920 s-a deschis prima stagiune în limba romanã cu piesa "Dama cu Camelii" de Al.Duma fiul.
      În noiembrie 1920 clãdirea a ars si în 1923 reîncepe constructia pe baza planurilor arhitectului Duiliu Marcu.
      În aceeasi clãdire functioneazã si teatrul maghiar si german, fiind singurul oras din Europa unde se joacã în 3 limbi.
      Din balconul clãdirii în anul 1989 Timisoara a fost declarat primul oras din Romania liber de comunism.

Teatrul National si Opera Romãnã:

       In Timisoara primele reprezentatii teatrale sau realizat permanent incepind din anul 1753, fiind al 3 teatru din Ungaria.
       Aici au concertat si Frantz Liszt,Johan Strauss si Enescu.
       In 1875 se construieste noul teatru, actuala cladire in stil renascentist italian. Turnarea fundatiei acestei cladiri masive a creat mari dificultati din cauza terenului mlastinos;rezolvarea fiind gasirea unei fundatii pe piloni uriasi in numar de 1600.
       La 5 octombrie 1920 s-a deschis prima stagiune in limba romana cu piesa "Dama cu Camelii" de Al.Duma fiul.
       In noiembrie 1920 cladirea a ars si in 1923 reincepe constructia pe baza planurilor arhitectului Duiliu Marcu.
       In aceeasi cladire functioneaza si teatrul maghiar si german, fiind singurul oras din Europa unde se joaca in 3 limbi.
       Din balconul cladirii in anul 1989 Timisoara a fost declarat primul oras din Romania liber de comunism.

Castelul Huniade:

      Edificiul a fost construit de regele Carol Robert de Anjou în anul 1307, fiind destinat ca resedintã regalã.Mesterii au fost italieni.
      Numele castelului este datorat lui Iancu de Hunedoara, comite de Timis între 1441-1456, care a locuit aici cu familia sa. în 1443 el dispune reconstructia edificiului, grav avariat de un cutremur, în acel an. în perioada de ocupatie turceascã, 1552-1718, a servit ca sediu Pasei de Timisoara, apoi a fost folosit ca si cazarmã si apoi ca depozit de arsenal. În 1849 cladirea a fost afectatã de asediul trupelor ungare, fiind refãcuta în forma actualã în 1856.
      Astãzi adãposteste "Muzeul Banatului". în fata lui sunt 2 felinare care atestã faptul cã Timisoara a fost primul oras al Europei continentale, care în 1884 a avut iluminat public electric.

Piata Libertãtii:

      Are numele din anul 1848, ea fiind una din cele mai vechi piete ale cetãtii Timisoarei. S-a numit "Piata Parãzilor", apoi Piata Printul Eugeniu.
      În centrul pietei se înaltã monumentul Sf. Ioan Nepomuk. Statuia a fost înãltatã drept multumire sfîntului patron al Banatului Ioan Nepomuk, despre care locuitorii credeau cã i-a salvat de ciumã în anii 1738 -1739.
      Monumentul a fost realizat la Viena între 1753-1756. Pe cele 3 laturi ale soclului sunt cioplite în piatra scene din ultima parte a vietii a Sf. Nepomuk: Regina Boemiei ascunde o tainã fata de sotul ei, regele Vacislav. Foarte supãrat îi cere Sf.Nepormuk, duhovnicul reginei, sã-i divulge taina spovedaniei. Lovindu-se de refuzul categoric al duhovnicului, regele porunceste aruncarea acestuia în rîul Vetava.
      Figura centralã este Sf.Nepomuk deasupra cãruia troneazã Maica Domnului, tinînd în mînã flori de crin.
      În Piata Uniri se aflã mai multe clãdiri în stil baroc, dintre care se distinge Primãria veche. A fost construitã între ani 1731-1735. Pe frontispiciul clãdirii se vãd stema si sigiliul orasului, reprezentînd o poartã deschisã între douã turnuri de cetate. Are o fatadã în partea veche(din stînga) cu o poartã deasupra cãruia se vede un balcon si patru ferestre arcuite, care se înaltã pe doua nivele - ferestrele sãlii de sedinte. în partea drepta jos, lîngã poartã, este o inscripþie în limba turceascã din secolul XVII. Se presupune cã a fost o baie turceascã. în stînga se aflã Cazinoul militar, terminat în 1775 si purtînd si astãzi acelasi nume.

Piata Unirii

      Cuprinde clãdiri valoroase realizate de-a lungul secolelor în piata cetãtii Timisoara.
      Palatul baroc, fostã clãdire guvernamentalã construitã în 1754. Are doua etaje si o mansardã; de o deosebitã frumusete fiind si cele douã porti de intrare purtînd amprenta barocului vienez. Mai era numitã si Casa Comitatului, fiind resedintã comitetului de Timis. în 1765 ea la gãzduit pe împãratul Iosif al 2-lea, iar în 1782 pe Frantz Iosif, pentru ca în 1923 sã locuiascã aici trei zile Regele Ferdinand si Regina Maria. Restaurat va adãposti sectia de artã a Muzeului Banatului. Biserica Episcopalã si Palatul Diocezei Ortodexe Sîrbe sunt situate pe latura de vest a pietii. Biserica a fost construitã pe baza unor donatii din partea credinciosilor între 1745-1748, initial fãrã turnuri, apoi in 1791 s-au adãugat si acestea, în ele fiind amplasate cele 5 clopote, dintre care unul de 800 kg. Biserica a fost folositã în comun de cãtre sîrbi si romani, pîna la mijlocul sec.XIX, cînd cele douã biserici s-au despãrtit; palatul si biserica revenind biserici ortodoxe sîrbe. Biserica adãposteste pictura cunoscutului pictor timisorean Constantin Daniel(1793-1873).
      Domul Romano-Catolic: este resedinta episcopului diocezei romano-catolice de Cenad si a început sã fie construit în anul 1736, construcþia durînd din diferite motive pîna în 1773. A fost construit pe baza planurilor a cunoscutului arhitect vienez Josef Emanuel Fisher von Erlach în stil baroc. Altarul principal, pictat la Viena, îl reprezintã pe Sf. Gheorghe, patronul înca din secolul XI al diacezei. Celãlalte altare au fost pictate la Viena si Praga. Are 4 clopote. Orologiul a fost construit în 1764 la Timisoara, iar orga în 1757 la Viena. In cripta domului sunt inmormîntati episcopi, domnitori si personalitãti de vazã ale Banatului din timpul stãpînirii habzburgice.
      Statuia Sf. Treimi: temelia a fost pusã în noiembrie 1740 si statuia a fost executatã la Viena, fiind adusã la Timisoara pe Dunãre-Tisa-Canalul Bega. Monumentul este compus dintr-o coloana înaltã, triunghiularã, pe care troneazã Sf. Treime: Tatãl si Fiul tin coroana cereascã deasupra capului Sfintei Fecioare îngenunchiatã la picioarele lor. La baza coloanei se aflã statuia Sf. Ioan Nepomuk, sub el Sf. Rozalia si alti sfinti. Pe cele trei laturi se vãd sculpturi în relief, reprezentînd cele trei calaminãti, rãzboi, foame, ciumã - pricinuite la acea vreme de turci.

Fostul han "La trompetist"(strada Dc.Augustin Pacha colt cu Eugen de Savoia):

Nu a fost o constructie monumentalã, dar faceã parte din clãdirile însemnate ale orasului. Simbolul sãu - un trompetist cãlare, aurit, se aflã la Muzeul Banatului. Cel care a construit aceastã casã în secolul al XVIII-lea a fost chiar trompetist, motiv pentru care si-a ales acest simbol.
De-a lungul existenþei sale hanul a gãzduit oaspeti ilustrii, dintre care amintim împaratul Francisc I în 1807 si pe principele Al.I.Cuza, care silit sã renunte la tronul Romaniei, în drumul sãu spre exil, a înoptat aici la 8.03.1866, însotit de sotia sa doamna Elena si cei doi copii.

Palatul "Dicasterial"

Este o clãdire monumentalã cu 4 etaje, trei curti interioare, 6 porti si, exceptînd subsol, 360 de camere. Se spune cã are 365 de ferestre. A fost considerat cel mai mare edificiu al orasului, desi cazarma ardeleanã cu cei 483 m ai sãi era consideratã "casa cea mai lungã din Europa "(dar aceasta a fost demolatã în deceniul al 6 secolului nostru).
Initial fusese destinat guvernului Voivodinei Sîrbesti si Banatului Timisan, formã administrativã creatã în 1849 si care a luat sfîrsit în 1860. Constructia s-a realizat între anii 1850-1854, numele de "Dicasterial" provedind din grecescul "dikasiterian", care denumea în antichitate curtea cu jurii. Constructia contine elemente ale stilului renasterii italiene si este o copie dupa Plazzo Strozzi din Florenta, considerat un exemplu perfect de palat florentin.

Bastionul:

Pe locul Timisoarei de astãzi se aflã pe vremea dacilor o localitate cu numele de Zambara. Ultimile cercetãri atestã cã denumirea de "Cetatea Timis" apare ca prima mentiune documentarã certã si de necontestat în 1266, dar cele mai multe lucrãri considerã anul 1212 ca an al atestãrii.Tmisoara medievalã era compusã dintr-o cetate pentagonalã cu mari bastioane semicirculare în unghiuri, un castel construit de regele Carol Robert de Anjou si cartiere pe insule din jurul acestora. Cetatea a fost realizatã, din cauza terenului mlãstinos, din lemn si pãmînt, semãnînd dupã expresia lui Evlia Celebi cu o "broascã testoasã ce pluteste între mlastini", avînd un aspect frumos si deosebit de îngrijit si din cauza faptului cã zidurile erau tencuite si date cu var, si-a numeroaselor grãdini cu trandafiri.
În anul 1552 a fost cuceritã de turci, sub stãpînirea cãrora a rãmas pînã în anul 1716,cînd a fost cuceritã de trupele austriece conduse de printul Eugeniu de Savoia. Austriecii vor demola vechea cetate pãstrînd doar Castelul Huniade si vor construi o mare cetate din cãrãmidã dupã sistemul francez Vauban, cel mai modern al timpului. Noua fortãreatã construitã cu munca a zeci de mii de oameni, între 1722-1765, avea o formã stelatã cu 9 mari bastioane. în fata lor se întindea o puternicã zonã fortificatã cu trei santuri cu apã si numeroase redute. în interiorul cetãtii s-au construit numeroase edifici publice, biserici, o imensã cazarmã si locuinte. Cetatea a fost supusã unui puternic asediu de caãtre trupele maghiare în 1839, dar a rezistat atacului. La sfîrsitul secolului al XIX-lea zidurile au început treptat sã fie demolate, din vechea incintã rãmînînd ici colo mici fragmente: vis-a-vis de Clinicile Noi, în parcul botanic, în "Piata 700". Precum si bastionul care sigur ne aminteste de formidabila putere de apãrare a acestei cetãti uriase, Bastionul cuprinde în zilele noastre spatii expozitionale, comerciale, restaurante.

Universitatea de Medicinã:

      Functioneazã din 1945 în clãdirea în care se afla pe vremuri un centru al vietii culturale si al scolii germane Banatia. Dupã primul rãzboi mondial simtindu-se nevoia de scoli si dascãli de limba germanã, s-a înfiintat societatea "Banatia Hausbau". Aceastã societate a fiinantat ridicarea acestei clãdiri între anii 1924-1926.

Prefectura judetului Timis:

      Initial destinatã scolii de fete "Sofia Imbroane". A fost conceputã în 1933(arhitect Mathias Hubert), dar planurile initiale au fost corectate de arhitectul Victor Vlad. Palatul a fost realizat între 1938-1943, stilul fiind o comtinaþie reusitã între modern si clasic.

Liceul "Eftimie Murgu":

      A fost construit între ani 1903-1904, ca liceu pentru fete. în perioada interbelicã a purtat numele "Carmen Sylva", pseudonimul literar al reginei Elisabeta de Wied a Romaniei. Clãdirea este realizatã în stil neogotic. Deasupra intrãrii se aflã sala de festivitãti cu trei ferestre mari, încadrate de cercuri în stil gotic. Complexul scolar multifunctional este destinat cursurilor scolare, inclusiv sala de sport, un internat si un pavilion medical.

Liceul "Constantin Diaconovici Loga"

      Construit între 1902 -1903 ca liceu de stat pentru bãieti. Este o reusitã prezentare a barocului vienez cu proportii bine echilibrate.

Canalul Bega:

      Cu sute de ani în urmã cetatea Timisoarei era înconjuratã de o sumedenie de cursuri de apã, brate ale rîului Bega, alimentate si de rîul Timis. Regiunea era mlãstinoasã si nesãnãtoasã. Dupã ocuparea de cãtre austrieci a orasului, din ordinul guvernatorului Mercy, au început primele lucrãri de asanare a mlastinilor, reducîndu-se cursul haotic si rãsfirat a rîului Bega, la un canal principal. în acelas timp i s-a sporit debitul cu apã din Timis, încît a devenit navigabil legînd Timisoara cu Tisa si Dunãrea. în 1902 a fost realizatã la intrarea în oras uzina hiodroelectricã, realizare tehnicã deosebitã, fiind funcþionalã si acum.

Universitatea de Vest:

      A fost realizatã în doua etape: 1950, respectiv 1964-1965. Pe fatada în mozaic au fost reprezentate chipurile lui Mihai Eminescu si Nicolae Bãlcescu.

Universitatea Politehnica:

      Constructia începutã în 1927 dupã planurile arhitectului Duiliu Marcu, cãminul terminat în 1930. Anexele au fost proiectate de arhitectul Victor Vlad - fiind destinate facultãtii de mecanicã. în 1976 s-a adãugat facultatea de electronicã proiectatã de Victor Svoboda.

Monumentul Fecioarei Maria

      Ridicat in Piata Maria pe locul unde, dupa traditie, a fost executat Ghorghe Doja. Potrivit legemndei, cand Doja era supus chinurilor, calugarii iezuiti, care intonau imnuri religioase, au vazut in vazduh chipul fecioarei Maria. Pe locul respectiv calugarii au fixat icoana fecioarei Maria, iar in anul 1906 s-a ridicat o capela de granit in stil romanic ce adaposteste statuia Fecioarei Maria din marrmura de Carara.