Gheorghe Tattarescu

Pictor neoclasic, întemeietor al învăţământului artistic în România

Data și locul morții

24 Octombrie 1894, Bucureşti

Educație

• Începe studiul picturii cu unchiul său Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici. Continuă studiile de pictură la Şcoala de zugravi din Buzău, fondată de Nicolae Teodorescu.
• 1845-1851 – Obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma. Sub îndrumarea profesorilor săi (Natale Carta, Giovanni Silvagni si Pietro Gagliardi), acesta se formează în spiritul academismului italian, executând copii după Rafael, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni și alții.

Activitate

• 1844 – Pictează alături de unchiul său mănăstirea Răţeşti.
• 1848 – Participă la revoluţia din acest an. Pictează portretele revoluţionarilor Gh. Magheru, Ştefan Golescu ş.a.m.d, aflaţi în exil, iar în 1851 portretul lui Nicolae Bălcescu. Compoziţiile alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, România modernă) sunt inspirate din ideea eliberării naţionale.
• 1853-1892 – A pictat cu ajutorul elevilor săi peste 50 de biserici, în spirit neoclasic (de exemplu, Biserica Sf. Spiridon din Bucureşti, Mitropolia din Iaşi (1884-1886), Biserica Greacă din Brăila, Mănăstirea Ciolanu din judeţul Buzău, Mănăstirea Ghighiu de lângă Ploieşti).
• 1860 – Este însărcinat să întocmească un „Album naţional” al priveliştilor şi al monumentelor istorice din ţară. Astfel, are prilejul de a se afirma ca peisagist, cu discrete accente romantice.
• 1864 – A înfiinţat Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti împreună cu Theodor Aman, unde a fost profesor de pictură.
• 1865 – Publică lucrarea „Percepte şi studii folositoare asupra proporţiunilor corpului uman şi desene după cei mai celebri pictori”.
• 1891-1892 – A fost directorul Şcolii de Arte Frumoase.

Povești care ne merg la suflet

• Critica de artă îl socoteşte a fi „corector al stilului bizantin”, lui datorându-i-se „laicizarea la noi a picturii bisericeşti”.
• 1951 – A fost înfiinţat Muzeul Gheorghe Tattarescu, în casa pe care a cumpărat-o în 1855, unde a locuit aproape 40 de ani, şi acum acesta adăposteşte o mare parte din lucrările sale.

Autori

• Broşteanu Cristian

Legături utile

• Wikipedia
• Bucureştiul Necunoscut – Gheorghe Tattarescu. Emisiune TVR din data 11/04/1973

Gheorghe Tattarescu – Munteancă	Gheorghe Tattarescu – Oastea lui Mihai Viteazu	Gheorghe Tattarescu – Sfântul Dumitru	Gheorghe Tattarescu – Maica Domnului cu pruncul (icoană de la Mănăstirea Ciolanu, 1886)
Gheorghe Tattarescu – Copiii pictorului	Gheorghe Tattarescu – Soţia pictorului, Maria Tattarescu (1877)	Gheorghe Tattarescu – Muntean	Gheorghe Tattarescu – Nicolae Bălcescu (1851)
Gheorghe Tattarescu – Autoportret	Gheorghe Tattarescu – Monah bătrân (1866)	Gheorghe Tattarescu – Sfântul Nicolae	Gheorghe Tattarescu – România modernă (1866)