Dimitrie Ioan Mangeron Renumit matematician  Data și locul nașterii 28 Noiembrie 1906, Chişinău Data și locul morții 27 Februarie 1991, Iaşi Educație • 1912-1916 – începe şcoala primară în Ungheni, continuând apoi la Chişinău. Continuă studiile la Liceul “Alecu Russo” din Chişinău.
• 1926 – se înscrie la Facultatea de Ştiinţe, Secţia Matematică a Universităţii din Iaşi.
• 1930 – devine licenţiat în matematică, apoi obţine o bursă de perfecţionare la Universitatea din Neapole
• 1932 – Susţine teza de doctorat (Asupra unei probleme de contur pentru o ecuaţie diferenţială neliniară cu derivate parţiale de ordinul al patrulea cu caracteristici reale duble), teză ce va fi publicată în Giornale di Matematica, seria 3, vol.71, 1933.
• Urmează un scurt stagiu de perfecţionare la Universitatea din Göttingen, din Germania.
Activitate • 1934-1938 – După revenirea în ţară parcurge toate treptele carierei universitare la Secţia de Matematică a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi. În 1938 – devine conferenţiar la disciplina Elemente de Analiză matematică.
• 1938-1940 – este profesor suplinitor de Astronomie şi Mecanică cerească, predând şi un curs facultativ de Introducere în Astronautică (la Secţia de Matematică a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi). În aceeaşi perioadă este conferențiar la disciplina Matematici generale la Institutul Politehnic “Gh. Asachi” din Iași.
• 1941-1948 – devine profesor definitiv la disciplina Mecanică.
• 1942-1945 – ocupă post de profesor suplinitor la disciplina Analiză Matematică.
• 1945 – este numit preşedinte al comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de profesor. A fost membru la Catedra de Analiză matematică alături de Acad. S. Stoilow, Acad. M. Nicolescu şi la Catedra de Geometrie Analitică cu ceilalţi membrii Acad. M. Nicolescu şi Acad. Gr. C. Moisil.
• 1976 – se pensionează la limita superioară admisibilă, la vârsta de 70 de ani, rămânând profesor consultant la Catedra de Mecanică.
Povești care ne merg la suflet • În clasele primare începe să îşi câştige existenţa prin lecţii particulare date colegilor de clasă. După decesul tatălui survenit în 1916 datorită unui atac de cord, tânărul Mangeron trebuie să contribuie la veniturile familiei.
• Şi-a uimit învăţătorii prin uşurinţa cu care asimila cunoştinţele predate.
• Se bucură de sprijinul direct şi neprecupeţit al profesorului Mauro Picone, pe care îl consideră mentorul său spiritual şi căruia avea să-i poarte toată viaţa o profundă recunoştinţă, pentru teza de doctorat.
• A fost membru activ sau de onoare în peste 25 de societăţi, asociaţii, academii de matematică, mecanică, aeronautică şi astronautică din Anglia, Austria, Canada, Franţa, Elveţia, India, Italia, Japonia, Germania, S. U. A., Suedia şi Rusia.
• A publicat peste 600 de lucrări.
• Citea în 10 limbi şi publica în 6 limbi.
• A fost primit ca membru onorific al Academiei Române în 1990, după Revoluţie.
• Astazi, la mormântul Profesorului D. I. Mangeron se află un monument, ridicat de foştii săi admiratori, iar Bulevardul pe care se află facultăţile Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” poartă numele "Bulevardul D. Mangeron".
Autori Legături utile |
Acasă
