August Treboniu Laurian

Istoric şi filosof român,un apostol al românismului şi al unirii naţionale

Data și locul nașterii

17 August 1810, Foldea, jud. Sibiu

Data și locul morții

26 Februarie 1881, Bucureşti

Educație

• August Treboniu Laurian a studiat ştiinţele fizice, matematica şi astronomia la Universitatea şi Institutul Politehnic din Viena şi apoi la Göttingen; studiile de filosofie le-a făcut la Cluj, iar studiile secundare la Sibiu.

Activitate

• 1842 – August Treboniu Laurian a fost chemat la Bucureşti, începându-şi activitatea de profesor de filosofie la Colegiul „Sfântul Sava”. El s-a afirmat ca un dascăl eminent, cu un spirit inovator.
• 1843 – în anul înfiinţării societăţii secrete „Frăţia”, l-a cunoscut pe Nicolae Bălcescu, devenind colaborator apropiat al acestuia în acţiunea de pregătire a revoluţiei paşoptiste din Ţările Române.
• 1845 – A publicat în paginile revistei „Magazin istoric pentru Dacia”, tipărită cu ajutorul lui Nicolae Bălcescu, importante studii şi materiale de propagandă românească, printre care: „Discurs introductiv în istoria românilor”, „Starea politică şi religioasă a românilor din Transilvania”, subliniind vechimea, continuitatea şi unitatea teritorială românească în strămoşeasca vatră a Daciei.
• A avut un rol de primă importanţă în Revoluţia de la 1848, fiind unul dintre conducători. A impulsionat şi motivat românii transilvăneni la luptă pentru libertate şi unitate.
• A participat la Adunările Naţionale de la Blaj, luptând pentru repunerea populaţiei române în drepturi, organizarea Transilvaniei pe principii democratice, moderne.
• Deosebit de activ şi eficace în conducerea mişcării româneşti, August Treboniu Laurian a fost arestat la începutul lui august 1848. La intervenţia maselor ţărăneşti din jurul Sibiului a fost eliberat după opt zile.
• În ianuarie 1849 s-a deplasat la Viena, pentru a susţine un nou program de constituire, în cadrul Imperiului Austriac, a statului naţional autonom românesc, prin unificarea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Bucovinei, cerere respinsă de către imperiali.
• La Viena a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică. A ţinut conferinţe despre Dacia, a reluat tipărirea „Magazinului istoric pentru Dacia”, publicat în limba germană.
• 1852-1858 – Este inspector general al şcolilor la Iaşi, iar în 1859 profesor de limbă şi literatură română în Bucureşti.
• 1864 – S-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti şi a fost numit decan al Facultăţii de Litere. A participat la organizarea Academiei Române, fiind secretar general şi preşedinte al acesteia (1870-1872; 1873-1876).

Povești care ne merg la suflet

• A redactat şi publicat primul dicţionar la limbii române, în două volume (1871-1875), în care a încercat să prezinte o limbă purificată de elementele nelatine.
• August Treboniu Laurian a pornit de la ideea că menirea omului de ştiinţă este de a servi patria prin demersul de a îndrepta limba şi de a îndepărta cuvintele ce nu sunt corecte.
• Aşa cum afirmă în scrisoarea adresată lui Nicolae Bălcescu, August Treboniu Laurian era gata „să plece oriunde şi să facă orice în cauza românească”.
• La 9 august 2010, pentru cinstirea savantului August Treboniu Laurian, la cea de-a 200-a aniversare de la naştere, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, o monedă comemorativă din argint. Aversul monedei reprezintă monumentul specific latinităţii poporului şi limbii române, „Lupa capitolina” şi stema României. Reversul prezintă chipul lui Augustin Laurian Treboniu, un fragment din coperta revistei „Magazin istoric pentru Dacia”. În partea de jos a monedei sunt gravaţi anii 1810 şi 1881, iar circular este gravat numele academicianului.

Autori

  • Bratu Roxana-Mihaela

Bibliografie

  • Totu, Maria – „Bărbaţi ai datoriei 1848-1849”, Editura Militară, Bucureşti, 1984
  • Nestorescu-Bălceşti, Horia – „Nicolae Bălcescu: urme în bronzul istoriei”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1988
  • „Dicţionar Enciclopedic Român” vol. 2, Editura Politică, Bucureşti, 1964
  • Zane, Gheorghe – „Note şi materiale”

Legături utile