Gheorghe Vrânceanu Însemnat geometru, creatorul spaţiilor neolonome  Data și locul nașterii 30 Iunie 1900, Bacău Data și locul morții 27 Aprilie 1979, Bucureşti Educație • Şcoala primară o face în oraşul natal.
• 1912 – G. Arnautescu îi observă potenţialul şi îl ajută să meargă la un liceul “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, unde Gheorghe îşi descoperă dragostea pentru matematică.
• 1919 – Obţine o bursa „Adamachi” pentru a studia matematica la Universitatea din Iaşi. Mai mult +
• 1921 – Pe 1 decembrie a fost numit de către S. Sanielevici asistent la seminarul de matematică.
• 1922 – Vrânceanu era foarte apreciat de profesori, iar pe 15 februarie absolvă Universitatea din Iaşi.
• 1923 – După absolvire merge la Universitatea din Göttingen unde studiază sub îndrumarea lui David Hilbert, după care pleacă spre Roma pentru a-şi da doctoratul în matematică.
• 1924 – Pe 5 noiembrie obţine doctoratul la Roma cu teza „Sopra una teorema di Weierstrass e le sue applicazioni alla stabilita”, sub conducerea lui Tullio Levi-Civita.
• 1926 – Întorcându-se la Iaşi, încă lucrând la nişte idei sugerate de către Tullio Levi-Civita, Vrânceanu descoperă noţiunea de spaţiu neolonom, care astăzi este numit după Vrânceanu.
• 1927-1928 – A fost răsplătit cu o bursă „Rockefeller” de studii în Franţa şi în Statele Unite.
• 1929 – Vrânceanu s-a mutat la Universitatea din Cernăuţi unde a fost profesor de matematică analitică, iar următorul an a fost şi profesor de geometrie integrală şi diferenţială.
• 1939 – După 10 ani de activitate în matematică la Universitatea din Cernăuţi, a fost întrebat dacă vrea să devină profesor la Universitatea din Bucureşti pe un loc rămas liber după moartea lui Gheorghe Ţiţeica.
• 1948 – Vrânceanu este ales şeful Catedrei de Geometrie şi Topologie la Universitatea din Bucureşti.
• 1955 – Devine membru al Academiei Române.
• 1961-1963 – Este director adjunct la Institutul de Matematică al Academiei.
• 1964 – Este ales Preşedinte al Secţiei de geometrie de la Academie.
• 1978 – Are loc ultima conferinţă ştiinţifică organizată de Gheorghe Vrânceanu la Craiova, în luna septembrie a acestui an. Mai puțin - Activitate • A avut o bogată activitate publicistică în domeniul matematicii, participând la numeroase conferinţe şi congrese internaţionale de matematică din Europa, Asia şi Statele Unite ale Americii.
• Activitatea ştiinţifică, desfăşurată pe perioada 1924-1979, s-a concretizat în articole în reviste, comunicări la conferinţe, studii şi tratate din domeniul mecanicii generale şi relativiste, dar mai ales în cel al geometriei diferenţiale, lucrarea cea mai importantă din acest domeniu fiind tratatul în cele 3 volume „Lecţii de geometrie diferenţială”, 1962-1970.
• Majoritatea lucrărilor au fost adunate în cele 4 volume din „Opera matematică”, publicată de Editura Academiei, pe parcursul anilor 1969-1977.
• În perioada 1939-1948 este numit directorul Bibliotecii Facultăţii de Matematică, prima bibliotecă publică din ţara noastră. Mai mult +
Lucrări în limba română (23 în total, aici câteva exemple importante)
• „Opera matematică”, vol. I-IV, 1969-1977, Bucureşti;
• „Ecuaţiile lui Maxwell în teoria unitară neolonomă” – Extras;
• „Curs de Geometrie analitică şi proiectivă”, vol. I-II, 1944-1945, Bucureşti;
• „Asupra spaţiilor lui Cagan”, 1950, Bucureşti – Extras din: „Buletin Ştiinţific. Seria Matematica, …”, 1950;
• „Automorfismele spaţiilor lui Calgan”, 1950, Bucureşti – Extras din: „Lucrările sesiunii generale ştiinţifice”, 2-12 iunie 1950.
Lucrări în alte limbi (22 în total, aici câteva exemple importante)
• „Sur le calcul différentiel absolu pour les variétés non holonomes”, 1926, Paris – Extras din: „Compte rendus des séances de l’Académie ses Sciences”, 1926;
• „Sur l’écart géodésique dans les espaces non holonomes”, 1927 – Extras din: „Annales scientifiques de l’Université de Jassy”;
• „Sur l’équivalence en Géométrie”, 1941, Bucureşti – Extras din: Bulletin Mathématique de la Société Roumaine des Sciences”;
• „Geometrische Eigenschaften der partiellem linearen Differentialgleuichung zweiter Ordnung”, 1944, Timişoara – Extras din: „Mathematica”, vol. XX, 1944.
Mai puțin - Povești care ne merg la suflet • „Gheorghe Vrânceanu era cel mai însemnat geometru dintre cei în viaţă. Original şi productiv, în lucrările sale a folosit tot atat de bine metodele calculului diferenţial absolut al lui G. Ricci şi Tulio Levi-Civita, dezvoltând calculul diferenţial al congruentelor, cât şi metodele mai puţin formale ale lui Elie Cartan”. G. St. Andonie, în vol. al II-lea din „Istoria Matematicii în România”, 1966, Bucureşti. Autori Legături utile |
Acasă
