Grigore Cobălcescu

Întemeietorul geologiei româneşti

Data și locul nașterii

22 Septembrie 1831, Iași

Data și locul morții

21 Mai 1892, Iaşi

Educație

• Grigore Cobălcescu şi-a făcut studiile la Academia Mihăileană până la desfiinţarea acesteia, apoi în particular
• 1849 – obţine o bursă şi pleacă la Paris pentru a studia ştiinţele naturale

Activitate

Cercetare
• S-a ocupat în special de depozitele terţiare din Podişul Moldovei, Subcarpaţi şi Carpaţii Orientali aducând contribuţii remarcabile în domeniul stratigrafiei, paleontologiei şi tectonicii.
• 1862 – prima sa lucrare, „Calcariul de la Răpidea” marchează naşterea geologiei româneşti fără să aibă nici un fel de comparaţie în literatura de specialitate a timpului. În semn de omagiu, cariera de la Petrăria-Repedea a fost declarată rezervaţie geologică şi paleontologică.
• 1883 – opera fundamentală „Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi ale României” îşi păstrează valoarea şi după 100 de ani de la apariţie.
Activitate pedagogică
• Aprilie 1862 – solicită Consiliului academic al Universităţii ieşene numirea ca profesor la Catedra de geologie.
• Noiembrie 1863 – devine primul profesor Universitar de geologie din România. Timp de 3 decenii, până la moarte, depune o muncă intensă pentru crearea bazei materiale specifice învăţământului şi cercetării geologice. Cursul de geologie predat de Grigore Cobălcescu era complex şi se desfăşura pe 3 ani de studii.
• Gr. Cobălcescu a fost un mare dascăl făuritor de şcoală. Învăţătura transmisă de el a dat roade strălucite. Unii din foştii lui studenţi au devenit personalităţi marcante ale geologiei şi biologiei româneşti şi universale: I. Simionescu, Emil Racoviţă, Gr. Antipa, N. Leon, D. Brândză.
• Pe lângă geologie Gr. Cobălcescu are contribuţii remarcabile şi în domeniul geografiei cuprinse în cursul predat la şcoala militară.
• Bucurându-se de prestigiul în rândul corpului didactic, a fost ales în două legislaturi decan al Facultăţii de ştiinţe
• 1872 – este ales senator
• 1886 – Devine membru titular al Academiei Române

Povești care ne merg la suflet

O insulă din arhipelagul Palmer (în Antarctica, la granița dintre oceanele Pacific și Atlantic) îi poartă numele. Numele a fost propus de Emil Racoviță, în timpul expediției sale pe vasul Belgica.

Autori

  • Cucu Ana Maria

Bibliografie

  • Liviu Ionesi, 2007, Sculptori în piatra timpului. Geologia ieşeană şi alți geologi români, Ed. Univ. „Al. I. Cuza" Iaşi, p. 9-19.

Legături utile