Dimitrie Gusti Creatorul şcolii româneşti de sociologie  Data și locul nașterii 13 Februarie 1880, Iaşi Data și locul morții 30 Octombrie 1955, Bucureşti Educație • 1891-1898 – Face şcoala primară, apoi liceul la Iaşi. Îi are profesori pe Al. Philippide, A.D. Xenopol, P. Poni
• 1898-1899 – Urmează un an la Facultatea de Litere, Drept şi Ştiinţe a Universităţii din Iaşi
• 1899 – Pleacă la Berlin, unde studiază un an la Universitatea Humboldt.
• 1900-1904 – Urmează la Universitatea din Leipzig cursuri susţinute de W.Wundt, K. Bucher, P. Barth, K. Lamprecht, Fr. Ratzel
• 1904 – Obţine doctoratul la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Leipzig cu teza „Egoism şi altruism. Asupra motivării sociologice a voinţei practice”. I
• 1905 – Se întoarce la Universitatea din Berlin, unde studiază sociologie, drept şi economie şi statistică.
• 1908 – Prezintă teza asupra fundamentelor dreptului de presă şi exegeza din corpus juris şi corpus canonici pentru obţinerea doctoratului în drept, însă renunţă la susţinerea examenului oral.
Activitate • 1910 – Predă „Introducere în cursul de istoria filosofiei greceşti, etică şi sociologie” la catedra de istoria filosofiei antice, etică şi sociologie a Universităţii din Iaşi.
• 1918 – Devine membru al Academiei Române
• 1919 – Înfiinţează „Asociaţia pentru Ştiinţă şi Reformă Socială”, transformată în 1921 în „Institutul Social Român”, un for de dezbatere, documentare, informare şi cercetare ştiinţifică
• 1920 – Se transferă la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Litere şi Filosofie unde organizează seminarul de sociologie avându-l drept asistent pe G. Vlădescu-Răcoasa, începând opera sa de creare a primei şcoli sociologice româneşti Mai mult +
• 1932-1933 – A făcut parte din guvernul naţional-ţărănesc, fără să fie afiliat politic, deţinând funcţia de ministru al instrucţiei publice, cultelor şi artelor la solicitarea lui Nicolae Titulescu.
• 1934 – Doctor honoris causa al Universităţii din Leipzig
• 9 mai 1936 – Are loc deschiderea Muzeului Satului, eveniment la care au participat regele Carol al II-lea, membri ai guvernului, mari personalităţi politice şi din domeniul culturii.
• 1941 – Profesor la „New School for Social Research” din New York
• 1925-1948 – A iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România.
• 1935-1947 – Susţine conferinţe, prelegeri şi realizează contacte ştiinţifice cu instituţii de prestigiu de peste hotare: Sorbona, Paris (1935); Facultatea de Drept, Paris (1935); Congresul Internaţional de Sociologie, de la Bruxelles (1935); Congresul Internaţional de Ştiinţe Sociale, Paris (1937), Institutul Franţei (1939), Académie de Sciences Morales et Politiques, Paris (1946); universităţile din Wisconsin, Chicago, Harvard, Yale din SUA (1946-1947).
• 1919-1940 – A întemeiat şi condus reviste de specialitate cum sunt „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, „Sociologie Românească”, „Affaires Danubiennes”
• După instalarea comunismului îşi încheie cariera didactică şi ştiinţifică.
Opere principale
• 1904 – Egoismus und Altruismus
• 1908 – Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik
• 1929 – Cosmologia elenă
• 1935-1946 – Sociologia militans
• 1939 – Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii, (2 volume)
• 1940 – Problema sociologiei
• 1941 – La science de la réalité sociale
• 1938-1943 – Enciclopedia României. Vol. I-IV, Bucureşti
Funcţii deţinute
• A fost membru al Institutului Internaţional de Sociologie, al Societăţii Ştiinţelor Sociale din Tokio, al Societăţii de Sociologie „Masaryk” din Praga, al institutelor şi societăţilor de sociologie din Geneva, Berlin, Londra
• 1922 – Director al Casei de Cultură a Poporului.
• 1930 – Preşedinte al primul recensământ modern din România
• 1938-1939 – Preşedinte al „Serviciului Social”
• 1939 – Membru corespondent al Institutului Franţei – Académie de Sciences Morales et Politiques din Paris
• 1939 – Membru de onoare al oraşului New York.
• 1944-1946 – Preşedinte al Academiei Române
Mai puțin - Povești care ne merg la suflet • ”Gusti ştia filosofie ca un doctor ieşit din şcolile filosofice germane, citind pe greci şi latini în original. Ştia economie politică mai mult decât alţii, de specialitate chiar, elev fiind al lui Karl Bucher. Ştia psihologie ca unul care îşi dăduse doctoratul cu Wundt. Oricare ar fi fost problema pusă în discuţie, în domeniul Ştiinţelor Sociale, Gusti îţi era superior, mai ales prin memoria sa excepţională, care ţinea proaspătă o erudiţie extraordinară...” (Mircea Vulcănescu)
Mai mult +
Citate
• „A cunoaște țara este cel mai bun mijloc de a o servi” (Dimitrie Gusti, Știința monografică. Știință a realității sociale)
• „Demnitatea nu este o atitudine agresivă, de tiranie a eului propriu. Dimpotrivă, este o condiţie etică, pentru a ne apăra convingerile proprii. De asemenea nu este nici o exagerare a conştiinţei de sine, ci o consecinţă a acesteia atunci când ea funcţionează în condiţii sufleteşti satisfăcătoare.”
• „Esenţa societăţii este voinţa socială.”
• „Te laşi de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te laşi de carte o lună-două, ea te lasă pentru un an, te laşi un an-doi te-ai lăsat de ea pentru totdeauna.”
• „A cunoaşte Adevărul şi a nu spune tot Adevărul înseamnă a fi complicele falsificatorilor!”
Mai puțin - Autori Legături utile |
Acasă
