Gheorghe Lazăr

Cel d’întâiu învăţător de ideal naţional

Data și locul nașterii

5 Iunie 1779, Avrig

Data și locul morții

17 Septembrie 1823, Avrig

Educație

• 1791-1798 – clasele I-VIII în cadrul şcolii primare din Avrig, învăţătorul său fiind Ion Barac;
• 1798-1802 – clasele IX-XII în cadrul gimnaziilor de la Cluj şi de la Sibiu;
• 1802-1806 – urmează studii de filosofie şi drept la Cluj;
• 1806-1809 – urmează studii de teologie la Viena, urmând în paralel şi studii de aprofundare de filosofie, istorie şi de ştiinţe fizico-matematice

Activitate

• 1806-1809 – în timpul şederii de la Viena a tradus un catehism rusesc, mai multe lucrări cu caracter pedagogic, inclusiv un manual de pedagogie;
• 1809 – este trimis de împărat şi de consistoriu să fie hirotonisit la Carloviţ (Serbia), de către mitropolitul Stratimirovici, însă este refuzat pe motiv de „liberalism”, studiile sale neavând legături cu ortodoxia;
• 1811-1815 – întors în Sibiu, a fost numit arhidiacon şi a predat la „Şcoala teologică ortodoxă”
• 1810 – a fost numit episcop Vasile Moga, primul episcop român al Ardealului, care era un adept al învăţământului în slavonă, limba de bază a ortodoxiei în acel timp; a oprit tipărirea manualelor lui Lazăr în limba română;
• 1815 – în urma unui proces disciplinar datorat simpatiei pe care o avea pentru inamicul habsburgilor, Napoleon I, Lazăr este pus sub supravehere poliţienească. Se mută la Braşov, unde cu ajutorul logofetesei Ecaterina Bărcănescu, trece în Ţara Românească, lucrând pe post de învăţător particular al copiilor ei;
• 1817 – observând calităţile lui Lazăr de „inginer hotarnic”, atunci când acesta i-a realizat planurile moşiilor ei şi ale rudelor din Ploieşti, Ecaterina îl recomandă eforului Constantin Bălăceanca, care se ocupa de şcolile greceşti din Ţara Românească;
• 1817 – intrând în contact şi cu alţi efori, Lazăr luptă pentru ideea că învăţământul superior în limba română poate exprima adevărurile ştiinţei la fel de bine ca latina sau greaca;
• 24 martie 1818 – obţine de la Vodă Caragea aprobarea de a înfiinţa o şcoală românească, transformând vechea „Academie Domnească”, unde se învăţa în latină şi greacă, în „Şcoala Naţională Sfântul Sava”;
• 1819 – cu sprijinul lui Caragea, Şcoala de la Sfântul Sava a devenit un centru important al învăţământului, pregătind mari personalităţi precum Petrache Poenaru, Theodor Pallady sau Simion Marcovici, alături de colegii lui, Eufrosin Poteca şi Ion Heliade Rădulescu;
• 1819-1822 – în activitatea sa de profesor a tradus lucrările de filosofie ale lui Kant şi Condiliac, cursul de ideologie a lui Tracy şi cel de matematică al lui Lacroix. A ţinut ore de lectură şi analiză a poeţilor greci, de retorică, de istorie, dar şi de matematică. A introdus pentru prima dată logica, metafizica, geometria, aritmetica, trigonometria, filosofia, geografia şi gramatica ca obiecte de învăţământ în limba română;
• 1821 – a scris manuale de Aritmetică şi Trigonometrie în limba română;
• 1821 – l-a susţinut pe Tudor Vladimirescu în Revoluţia împotriva fanarioţilor, instruindu-i pe o parte din panduri să mânuiască arma şi consolidând tabăra de la Cotroceni cu ajutorul cunoştinţelor lui;
• 1822 – se îmbolnăveşte grav şi este adus de către fratele său Onu, primarul din Avrig, în satul său natal, unde se stinge pe data de 17 septembrie 1823.

Povești care ne merg la suflet

• În 1916, anul intrării României în primul război mondial, Nicolae Iorga publică o carte numită „Cel d’întâiu învăţător de ideal naţional – Gheorghe Lazăr. La 100 de ani de la deschiderea şcolii lui”. Pe copertă, Nicolae Iorga semna „învăţător de acelaşi ideal”.
• Născându-se pe moşia baronului Samuel von Brukenthal din Avrig, unde acesta îşi avea casa de vacanţă, Lazăr este repede remarcat ca fiind isteţ şi cu capacităţi intelectuale remarcabile, astfel încât este sprijinit să studieze la Viena.
• Pe când avea primii lui elevi la Sfântul Sava, marea majoritate proveniţi din rândurile clasei de mijloc, vechiul registru cu moşii din Ţara Românească trebuia modernizat, astfel încât era o lipsă acută de ingineri hotarnici români care să facă noi măsurători, în acest domeniu fiind doar ingineri străini care trebuiau plătiţi scump. Ieşea adesea pe câmp să le arate acestora cum se folosesc diverse instrumente de măsurare a terenului, iar în momentele de dificultate în procesul de predare, conform biografiei realizate de ucenicul său, Ion Heliade Rădulescu, îşi zicea întotdeuna: „Inginerie vrem noi, dascăle, să ne măsoare băieţii moşiile, şi de inginerie apucă-te să-i înveţi, că socoteală învaţă ei în toate băcăniile.” ... „Doamne! până când anii blestemului?”
• La întoarcerea sa în Avrig, prin Turnu Roşu, în actul de vamă au fost trecute peste 300 de cărţi şi câteva intrumente de calcul şi măsurare artizanale.
• Pe epitaful de la mormântul său din Avrig sunt scrise următoarele: „CITITORULE, CE EŞTI AM FOST; CE SUNT VEI FI; GĂTEŞTE-TE DAR” şi celebra expresie : „Precum Hristos pe Lazăr din morţi a înviat/Aşa tu România din somn ai deşteptat”
• În iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza creează pe bazele Şcolii de la Sfântul Sava Universitatea din Bucureşti, reunind facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.

Autori

  • Cobzaru Petru Mihai

Bibliografie

  • George Macovescu, „Gheorghe Lazăr”, Editura Albatros, Bucureşti, 1973
  • Ion Heliade Rădulescu, „Gheorghe Lazăr”, 1839
  • Constantin C. Giurescu, „Istoria Românilor”, Volumul III, Editura ALL, Bucureşti, 2010

Legături utile