Grigore T. Popa

Descoperitorul sistemului vascular port hipotalamo-hipofizar

Data și locul nașterii

1 Mai 1882, Şurăneşti (astăzi Emil Racoviţă), judeţul Vaslui

Data și locul morții

18 Iulie 1948, Bucureşti

Educație

• 1903-1911 – Liceul Naţional Iaşi
• 1914-1920 – Institutul de Anatomie al Facultăţii de Medicină din Iaşi
• 1920 – Doctorat în medicină şi chirurgie
• 1920-1925 – Institutul de Anatomie şi Embriologie din Bucureşti
• 1925-1928 – Bursa Rockefeller pe 3 ani: în Chicago face studii de Embriologie şi Neuroanatomie (1925), în staţiunea marină Woods-Hole din USA întreprinde cercetări de Embriologie experimentală şi Anatomie comparată (1926), la Universitatea din Londra studiază Anatomie şi Embriologie (1927-1928)
• 1928-1930, 1932, 1935-1938 – Cercetare la Cambridge, fiind invitat ca „research fellow” pe intervale de 6 luni, în fiecare an

Activitate

Activitate didactică
• 1917 – Este numit preparator de către Francisc Rainer (profesor titular) în anul trei de facultate
• 1920 – Este numit asistent, după obţinerea titlului de doctor
• 1920-1923 – Îl urmează pe Rainer la Bucureşti unde este numit şef de lucrări
• 1923-1927 – Ocupă postul de profesor de Anatomie şi Antropologie la Institutul de Educaţie Fizică din Bucureşti
• 1928 – Este numit profesor titular de catedră la Facultatea de Medicină din Iaşi
• 1938-1940 – Ocupă poziţia de decan al Facultăţii de Medicină Iaşi şi epitrop al Spitalului "Sf. Spiridon" Iaşi
• 1942-1946 – Ajunge profesor al Catedrei de Anatomie şi Embriologie din Bucureşti, fiind ales în 1945 decan al Facultăţii de Medicină Bucureşti

Cercetare
• 1930 – Rămâne în istoria endocrinologiei prin descoperirea sistemului vascular port hipotalamo-hipofizar împreună cu australianca Una Fielding
• Alte cercetări: a făcut investigaţii privind structura funcţională a pericardului, a meningelor, dubla inervare a fibrei musculare şi prezenţa în lichidul cefalo-rahidian a cerebrostimulinei

Publicaţii
• 1930 – Cercetările legate de sistemul vasular port hipotalamo-hipofizar au fost comunicate la Anatomical Society of Great Britain and Irland University College şi publicate în "The Lancet" şi "Journal of Anatomy"
• 1933, 1935 – Aceste lucrări sunt republicate la Academia Română in extenso
• 1936-1940 – Împreună cu M. Sadoveanu, G. Topârceanu si M. Codreanu a înfiinţat revista literară "Însemnări Ieşene"
• 1936-1948 – Publică 20 de studii totalizând 790 pagini însoţite de 152 de planşe şi de 981 de referinţe bibliografice
• La Bucureşti, traduce pentru prima oară în limba română tratatului de anatomie descriptivă şi aplicată "Anatomia lui Gray"

Povești care ne merg la suflet

• Astăzi, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi îi poartă numele
• Printre elevii săi se numără George Emil Palade, laureat al premiului Nobel şi alţi 22 de profesori universitari şi academicieni, precum şi numeroşi medici primari
• La numai 15 ani, traduce "Generelle Morphologie der Organismen" a lui Ernst Haeckel şi obţine permisiunea de a o publica în România, dar nu reuşeşte din cauza situaţiei materiale
• Grigore T.Popa a leşinat la primele ore de disecţie. Bătrânul laborant care l-a reanimat a zis: "Aista ajunge doctor când oi ajunge eu mitropolitul Ieşilor!"
• În anul 1936, primeşte titlul de membru corespondent al Academiei Române
• În 1947, patru agenţi ai Siguranţei Statului, însoţiţi de jandarmi s-au dus la Facultatea de Medicină din Bucureşti pentru a-l aresta. Sute de studenţi de la toate facultăţile au sărit în ajutorul anatomistului. Miliţienii şi jandarmii nu au reuşit să treacă de zidul făcut de studenţi, şi s-au retras
• În 1947, după conferinţa „Morala creştină şi timpurile actuale“, ţinută la Ateneu, în care condamna adepţii forţei, pomenind şi pe Lenin, şi-a atras asupra sa persecuţiile. A fost suspendat de la Academie, din decanatul Universităţii, de la catedră, iar la 18 iulie 1948, în vârstă doar de 56 de ani, a murit.
• Grigore T. Popa despre şcoală: "Destinul nostru, ca şi al oricărui alt popor, este strâns legat de cultură, azi mai mult decât oricând. Căci azi cultura înseamnă mai ales apărare naţională. De aceea, pentru apărarea patriei, trebuiesc sporite în primul rând mijloacele intelectuale şi această sporire se face prin şcoală. Şcoala şi oamenii şcolii trebuiesc aşadar puşi în centrul atenţiei naţiunii, căci salvarea de aici va veni. Oamenii care s-au consacrat învăţăturii trebuiesc veneraţi şi încurajaţi în opera lor de luminatori ai poporului, iar la trecerea faclei din mână în mână să privim, spre ei, cu respectul obişnuit săvârşirii unor taine."

Autori

  • Constantin Theodora-Alexandra

Bibliografie

  • "Ctitorii prestigiului" , pag. 19-23

Legături utile