Vasile Pogor

Spiritul Junimii în Palatul Roznovanu

Data și locul nașterii

20 August 1833, Iaşi

Data și locul morții

20 Martie 1906, Iaşi

Educație

• 1840 – A studiat la pensionul Malgouverne din Iaşi
• 1849 – Continuă studiile secundare, apoi pe cele juridice la Paris, unde ia doctoratul în drept.

Activitate

• 1857-1858 – Se întoarce în ţară şi lucrează ca membru al Tribunalului Iaşi.
• 1859 – A lucrat la Curtea de Apel Iaşi.
• 1866 – Face parte din coaliţia care l-a detronat pe Cuza. În februarie este numit prefect al judeţului Iaşi. Tot în acest an devine deputat în Adunarea Constituantă.
• 1869-1870 – Este prim preşedinte al Curţii de Apel Iaşi.
• 1870 – La 20 aprilie este numit ministru al cultelor şi instrucţiunii. Ocupă această funcţie până la data de 23 mai al aceluiaşi an.
• 1875-1876 – Este prim preşedinte al Curţii de Apel Iaşi.
• Vasile Pogor va fi ales în mai multe rânduri ca primar al municipiului Iaşi (februarie 1880 - 26 aprilie 1881, 7 iunie 1888 - 7 iunie 1891, 30 mai 1892 - 11 noiembrie 1894). În calitate de primar, Vasile Pogor a demarat lucrările la Teatrul Național din Iași, a mutat primăria în palatul Roznovanu, a elaborat un proiect pentru calea ferată Iași-Dorohoi direct prin Iași, a contractat un credit de 4.000.000 de lei, în data de 25 ianuarie 1891, pentru asfaltarea străzilor, construirea noului Abator și ridicarea a zece școli primare, a demarat lucrările de construcție a Băii Comunale și a dat startul la cele de canalizare a orașului.
• 1891 – Este membru fondator al Partidului Constituţional.

Mai mult +

Activitate literară
• 1862 – A fost publicată prima realizare a muncii sale ca translator: repovestirea poveştii lui Goethe Faust I, cu Nicolai Skelitti în calitate de co-autor.
• 1863 – A înfinţat, alături de Petre P.Carp, Teodor Rosetti, Iacob Negruzzi Societatea „Junimea” la Iaşi.
• 1864 – Vasile Pogor intră în rândul prelectorilor societăţii.
• 1867 – Pentru a promova ideile „Junimii”, se înfiinţează, la 1 martie, revista „Convorbiri literare”
• 1868 – A publicat în revista „Convorbiri literare” poezia autobiografică „Pastelul unei marchize”.
• 1871 – A început să traducă opera lui Charles Baudelaire „Florile răului”, „Don Juan în Iad” şi „Ţiganii pe drum”.

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

Iacob Negruzzi îl caracterizează pe Vasile Pogor
Iacob Negruzzi spunea despre Vasile Pogor: „Capul cel mai fantastic în teorie, burghezul cel mai prozaic în practică. Autor de poesii originale şi traduse. Iubind femeile, dar urând vinul. Autorul tuturor propunerilor nerealizabile şi a trei părţi din porecle şi ziceri din care se compune acest dicţionar. Omul cel mai corosiv din lume, schimbându-şi ideile după fiecare carte nouă ce ceteşte şi entuziasmat de fiecare de-a rândul. Propunând la nesfârşit lucrări comune, dar uitând propunerile sale a doua zi după ce le făcuse. Ţinând la tradiţia Junimii, dar uitând-o veşnic. Acum ca poet în decadenţă, ca autor de corosivităţi în floare.”
Tot Iacob Negruzzi, la prima întâlnire cu Vasile Pogor
Iacob Negruzzi îl portretizează: „Mic de stat, cu umerii cam ridicaţi, cu ochii mari şi vii, vorbind despre lucrurile importante cu uşurinţă şi nepăsare, luând pe toată lumea în zeflemea, stând strâmb pe scaun, părăsind convorbirea în mijlocul vizitei şi deschizând cărţi din bibliotecă, pentru a râde de Cerkez care le cetea, luând peste picior toate obiceiurile sociale, acest om, Vasile Pogor, trebuia, fără îndoială să pară foarte ciudat unui tânăr ca mine, abia venit din Germania…”
Mihai Eminescu despre Vasile Pogor
Mihai Eminescu susţinea că va fi mereu îndatorat lui Vasile Pogor: „Ferit de grija zilei de mîine, mă voi cufunda ca un budist în trecut, mai ales în trecutul nostru atât de măreţ în fapte şi oameni. Voi fi obligat moralmente d-lui Pogor, care m-a găzduit şi care mi-a oferit acest culcuş demn pentru iernile noastre friguroase…”.
Pogor citea...
Ana Conta Kernbach dezvăluia patima lui Vasile Pogor: „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mînă. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”.
Pogor prima
La insistenţele lui Vasile Pogor, guvernul a decis ca Iaşii să primească 10 milioane de lei despăgubire pentru pierderea statutului de capitală, fiind totodată cedate oraşului moşiile Aroneanu, Copou, Cârligul, Moara Dancului, Şapte Oameni, Cetăţuia, Tomeşti, Hlincea, 13 vii şi 85 de imobile. Toate acestea urmau a fi arendate, iar veniturile trebuiau folosite pentru înfiinţarea unui Institut Politehnic şi pentru alte lucrări urbanistice. Ca primar al Iaşului, Vasile Pogor s-a preocupat de subvenţionarea bisericilor fără posibilităţi, de mărirea salariilor preoţilor, de stimularea învăţământului primar, prin acordarea unor premii în haine şi cărţi copiilor săraci din cele 24 de şcoli, de amenajarea grădinilor publice administrate de Primărie (Grădina Aleilor, Copou, Grădina primăriei, Ghica Vodă, Barnovschi). A continuat lucrările pentru introducerea iluminatului în oraş, s-a îngrijit de formarea unui serviciu sanitar, care a luat măsuri pentru prevenirea bolilor infecţioase, a pavat peste 70.000 de metri pătraţi de străzi, a construit podurile Trancu şi Bercu şi a realizat proiecte pentru aducerea apei potabile în oraş, acestea fiind date spre analiză inginerului Bechman, şeful serviciului hidraulic din Paris.
Botezul Junimii
Vasile Pogor oficiază botezul de lepădare de Satană, când este găsit numele Societăţii Junimea. Atunci el a întrebat: „S-a lepădat copilul de Satana pedantismului?”.
Deviza junimistă
Tot lui îi aparţine deviza junimistă: „Intră cine vrea, rămâne cine poate”.

Autori

  • Hoamea Cristina

Legături utile

Istoria casei „Vasile Pogor”