• 1874 - 1881 studiază medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul (1878). Îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică. În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur.
• În 1881 primeşte titlul de doctor-docent şi profesor de histopatologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. A efectuat stagii de specializare la Munchen, Heidelberg, Strassbourg, Paris şi Berlin.
Activitate
Descoperiri şi demonstraţii
• A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 50 de microorganisme patogene.
• A descoperit o nouă clasă de paraziţi sporozoari intracelulari nepigmentaţi care cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la animalele vertebrate.
• A pus în evidenţă şi corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate.
• A introdus vaccinarea antirabică în ţara noastră.
• A descoperit valoarea serului imun, capabil să inactiveze microbii; a enunţat principiul imunizării pasive şi a inventat o metodă originală de imunizare antirabică.
• A introdus, pentru prima oară în lume, tehnica antibiogramei, preluată de elveţianul Karl Garse şi de către biologul german Iulius Richard Petri, cu care savantul român a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosită şi astăzi în toate laboratoarele de microbiologie.
• A enunţat principiul teoretic al antibiozei, care explică antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretării de către acestea a unor substanţe cu acţiune reciproc inhibitorie. Constatând că aceste substanţe pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce stă la baza principiului autoantibiozei.
• A formulat soluţii realiste privind organizarea medicală a ţării, preconizând organizarea unui Minister al Sănătăţii. Publicaţii
• 1924 publică “Credinţa şi ştiinţa”
• 1895 publică “Archives des sciences médicales”
• 1893 publică “România medicală”
• 1892 a publicat împreună cu Gheorghe Marinescu un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos
• 1889 publică “Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie”
• 1885 împreună cu Victor Cornil publică primul tratat de bacteriologie intitulat „Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses”
• 1879 publică “Consideraţiuni asupra raportului ştiinţelor naturale către filozofie” Instituţii înfiinţate
• În 1900 a înfiinţat la Bucureşti Societatea Anatomică.
• 28 aprilie 1887 fondează Institutul de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti, cel mai vechi institut ştiinţific medical din România, care astăzi îi poartă numele. Premii primite
• 1924 - a primit premiul Montyon
• 1913 - a primit premiul Breant
• 1886 - a primit premiul Montyon Instituţii din care a făcut parte
• 1893 - Babeş a fost ales membru titular al Academiei Române
• 1887 - este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie
• 1885 - 1886 - lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch
• 1885 - primeşte postul de profesor de Histopatologie la Universitatea din Budapesta
• Membru al Academiei de Medicină din Paris şi al Comitetului Internaţional pentru combaterea leprei
• Victor Babeş s-a înscris la Conservator, însă a renunţat în scurt timp deoarece sora sa, Alma, a decedat din cauza tuberculozei şi în urma acestei tragedii, tânărul Victor Babeş a decis să urmeze o carieră în medicină şi să ajute oamenii suferinzi.
• Studiind cauzele pelagrei, care (ca şi tuberculoza) avea extindere în masă, a subliniat esenţa socială a acesteia, şi în 1907 a susţinut: „Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei ruşini naţionale, vi-l dau eu: împroprietărirea ţăranilor.”
• Vorbind despre importanţa epocii asupra căreia şi-a pus incontestabil amprenta, Victor Babeş spunea într-o comunicare făcută la Academia Română (14 februarie 1903): „Descoperirile epocale asupra microbilor au modificat în mod radical anatomia patologică, care se ocupa până atunci aproape exclusiv cu descrierea şi morfologia leziunilor pricinuite de boală[…] Anatomia Patologică a contribuit mai mult ca oricare altă doctrină la crearea erei bacteriologice.”
• Victor Babeş este fără îndoială asimilat, de multă vreme, în conştiinţa publică românească, cu prototipul savantului sobru, dedicat până la sacrificiu misiunii sale de cercetător şi dascăl, de binefăcător al oamenilor, în ultimă instanţă. Mult mai puţină lume ştie însă că Babeş, datorită patriotismului său, care l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului din România, D. A. Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină. Citate
• „Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi întrebuinţarea forţelor naturii pentru fericirea omului.”
• „Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre toate, şi astfel izbânda va fi deplină.”
Acasă
