Aurel Vlaicu

Pionier al aviaţiei române şi mondiale

Data și locul nașterii

19 Noiembrie 1882, sat Binținți, jud. Hunedoara, România

Data și locul morții

13 Septembrie 1913, Bănești, România

Educație

Studii preuniversitare
• Liceul Calvin (mai târziu a fost numit Liceul Aurel Vlaicu), Orăştie;
• Liceul German din Sibiu (bacalaureat în 1902);
Studii universitare
• Universitatea din Budapesta (2 semestre);
• Universitatea Ludwig – Maximilian din München (1903 – 1907);

Activitate

• A lucrat la Fabrica de Automobile Opel din Rüsselsheim;
• A construit primul său avion Vlaicu I (1908) şi a efectuat primul său zbor în anul 1909;
• A construit al doilea avion denumit Vlaicu II (1911) cu care a câștigat concursul din Aspern (oraș de lângă Viena);
• În urma unui zbor efectuat deasupra Carpaților se prăbușește în Bănești datorită unui atac de cord;
• Înainte de moarte, a pus bazele avionului Vlaicu III (mai târziu terminat de colegii lui Magnani și Silișteanu);

Povești care ne merg la suflet

• Într-o vreme, pe când era elev la școala din Orăștie, locuia la o bătrână care, pe lângă că-l jecmănea, luându-i o chirie mare, îi mai și fura din lada unde-și ținea alimentele primite de la familia sa din satul Binținți. Borcanul cu miere, mai ales, se împuțina de câte ori lipsea de acasă. Când o întreba cine i-a umblat prin ladă, gazda se sclifosea: „- Ce vorbe!? Ce să caut eu în lada dumitale?” Numai că Aurel nu s-a lăsat păcălit. A montat la capacul lăzii o vergea prinsă de un arc de oțel. Vai de cel care avea să ridice capacul! Cum a plecat de acasă, baba s-a repezit la ladă, ca să mântuiască mierea cea gustoasă. Dar, pac! Vergeaua a și pleznit-o zdravăn peste obraz, așa că a căzut pe spate. Seara, Aurel a găsit-o oblojită la obraz și văicărindu-se amarnic. Băiatul i-a spus atunci râzând: „-De, mătușă, așa pățește cel care dă iama prin mierea altuia! Mai bine nu te lăcomeai la merindele mele.” – Povestire din tinerețea aviatorului
Din „Neue Freie Presse”
• „Minunate și curoajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplătea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit.”

Autori

  • Alexandru Rusu
  • Alexe Răzvan

Bibliografie

  • Ștefan, L. M. (1981). Și ei au fost copii. Timișoara: Intreprinderea poligrafică "Banat".

Legături utile