Ciprian Porumbescu

Compozitorul care a transpus sufletul românesc în sunet de vioară

Data și locul nașterii

14 Octombrie 1853, Şipotele Sucevei, Bucovina

Data și locul morții

6 Iunie 1883, Stupca, Suceava

Educație

• 1859 – De la vârsta de 6 ani începe studiul muzicii cu Carol Miculi, apoi vioara, la Ilişeşti, cu Simon Maier, continuând la Gimnaziul din Suceava, cu Ştefan Nosievici şi, în particular, cu Anton Valentin şi C. Schlötzer.
• 1866 – Pentru talentul deosebit al fiului său, preotul Iraclie a primit o vioară Amati, datând din anul 1626, de la un ţigan bătrân, ca recunoştinţă pentru hrana dăruită lui şi cetei sale de lăutari, în vremea secetei din 1866
• 1873-1877 – Influenţat de profesia tatălui (preot ortodox) studiază teologia ortodoxă la Institutul Teologic din Cernăuţi.
• 1879–1881 – Obţine o bursă care îi permite frecventarea Conservatorului din Viena. Studiază armonia cu Anton Bruckner şi a primit noţiuni despre muzica corala de la Franz Krenn. În Viena dirijează corul Societăţii Studenţeşti „România Jună”. Este o perioadă în care frecventează cu pasiune viața culturală vieneză, ceea ce îi va influența creația.

Activitate

• 1880 – Publică o colecţie de 20 de cântece şi piese corale cântece numită «Colecţia de cântece sociale pentru studenţii români», prima lucrare de acest gen din literatura noastră. Aceasta colecţie cuprindea „Cântecul ginţii latine“, „Cântecul tricolorului“, „Imnul Unirii – Pe-al nostru steag“, „La malurile Prutului“, „Altarul Mănăstirii Putna“.
• 1882 – Este profesor de muzică vocală la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” şi dirijor la Biserica Neagră din Braşov
• 1882 – Are loc, pe 11 martie, premiera operetei Crai nou, scrisă pe versurile lui Vasile Alecsandri, în sala festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna”. Tot în 1882, pe 8 noiembrie, Braşovul găzduieşte o nouă premieră, “Rapsodia Română”, cu Ciprian Porumbescu la pupitrul regizoral.
• Naționalist și militant al drepturilor moldovenilor pe teritoriul Imperiului Habsburgic, Ciprian Porumbescu a fost arestat și închis pentru activitatea sa politică, perioadă care avea să-i șubrezească sănătatea fragilă. Bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu moare în iulie 1883, la Stupca, în casa surorii sale.
• Opera muzicală a lui Porumbescu are în jur de 300 de compoziţii. Printre cele mai populare lucrări ale sale sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op. 29, opereta „Crai nou”, „Rapsodia română pentru orchestră”, cântecele sale patriotice („Trei culori”, „Odă ostaşilor români”, „Pe-al nostru steag e scris Unire”) sau faimoasele sale cântece folclorice („Hora de la Stupca”, „Hora Brasovului” sau „Hora Prahovei”).

Povești care ne merg la suflet

• A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori români ai vremii sale. Ziarele vremii chiar îl asemuiau cu Johann Strauss şi Franz Liszt.
• În august 1871 a participat la sărbătorile organizate de societatea Culturală „Arboroasa“, la aniversarea de 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, unde a impresionat audienţa cu sunetul viorii sale. Cu acest prilej, i-a cunoscut pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, precum şi pe alţi studenţi români de la Bucureşti, Budapesta, Viena şi Paris.
• Cea mai cunoscută şi apreciată operă a lui Ciprian Porumbescu este «Balada pentru vioară şi pian”. Aceasta se bucură de o mare popularitate şi în ţări străine, îndeosebi în Japonia, fiind interpretată în multe concerte de una dintre cele mai mari violoniste nipone, Atsuko Temma. Tot în Japonia a apărut o carte biografică purtând numele compozitorului, ce conţine şi o parte din «jurnalul intim» ţinut de Ciprian Porumbescu la Viena. Autoarea acestei cărţi este pianista şi scriitoarea Shoko Tacheuki. Amândouă artistele nipone au imprimat câte un C.D. cu «Balada».
• C. Ghiban publică o biografie romanţată, foarte bine documentată a lui Ciprian Porumbescu, «Cânta la Stupca o vioară». După această carte, în 1972-1973, regizorul Gheorghe Vitanidis a realizat filmul «Ciprian Porumbescu», în care evocă viaţa marelui compozitor.
• Cântecul patriotic “Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu, cu un text modificat, a fost imnul naţional al Republicii Socialiste România până la revoluţia din 1989.

Autori

  • Simionescu Raluca

Legături utile