Biblioteca Centrală
Înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti (cea mai veche, de pe la 1640, fiind la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iaşi se bucura de continuitate şi stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-şi în timp doar denumirea: Biblioteca Universităţii, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală. A functionat în cladirea Academiei Mihăilene (astăzi distrusă, între 1835-1860), în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie, pâna în 1897), în Universitatea nouă (actualmente sala de studiu a Bibliotecii Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”), pentru ca după al doilea razboi mondial să se mute în clădirea Bibliotecii Fundaţiunii „Regele Ferdinand I”, ale cărei fonduri le înglobează. Inestimabilele manuscrise, cărti vechi şi rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Haşdeu, M. Eminescu – care au fost şi directori ai instituţiei, I. Creangă, Şt. Procopiu ş.a.), provin în principal din biblioteci mănăstireşti (Sf. Sava, Doljeşti, Mitropolie) şi particulare (C. Hurmuzachi, B.P. Haşdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul nostru conform legii, prin donaţii sau cumpărături.
Imagini