Alexandru Ciucurencu

Un liric al culorii

Data și locul nașterii

27 Septembrie 1903, Ciucurova, Tulcea

Data și locul morții

27 Decembrie 1977, Bucureşti

Educație

• 1916 – După terminarea gimnaziului intră ucenic la un zugrav, Mihail Paraschiv
• 1921-1928 – Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i ca profesori pe G.D. Mirea şi Camil Ressu
• 1931 – În urma unui concurs, a obţinut o bursă şi a plecat la Paris, la şcoala română de la Fontenay-aux-Rosses, înfiinţată din iniţiativa lui Nicolae Iorga, apoi, pentru scurtă vreme la Academia Julian de unde s-a transferat la Academia André Lhote.

Activitate

• 1930 – Debutul artistic îl are expunând la Salonul Oficial, unde obţine şi un premiu
• 1934 – Organizează la Bucureşti prima sa expoziţie personală
• 1948 – Devine profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, alături de Camil Ressu şi de Cornel Medrea.
• 1957-1968 – Rector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”
• 1963 – Membru corespondent al Academiei Române
• Are numeroase expoziţii: Bienala de la Veneţia (1965), Expoziţia ţărilor socialiste Moscova (1958), expoziţii organizate la Varşovia şi Budapesta (1959), la Berlin, Atena, Bratislava, Praga, Cairo şi Alexandria (1960), la Damasc, New Delhi, Ankara, Sofia şi Paris (1961), cu o expoziţie retrospectivă la Berlin şi Dresda (1962); a mai expus la Zurich (1965), la Londra şi Tokyo (1966), Varşovia (1970), Edinburgh (1971), la al 84-lea salon al Independenţilor la Paris (1971).

Mai mult +

• În prima perioadă de creaţie, pictorul a realizat cu precădere naturi moarte (seria de „Flori”, „Natură statică cu chitară”), nuduri şi peisaje („Peisaj cu bucium”).
• În cea de-a doua perioadă a creaţiei sale, între 1944 şi 1977 – anul morţii artistului – Ciucurencu a realizat cu precădere compoziţii cu subiecte istorice sau sociale, cum sunt lucrările „Ana Ipătescu” sau „1 mai liber”.
Premii şi distincţii
• 1930 – Laureat al Salonului oficial
• 1948 – Ordinul Muncii clasa I
• 1956 – Maestru Emerit al Artei din R. P. Române
• 1956 – Premiul Ion Andreescu al Academiei Române
• 1959 – Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a-III-a
• 1964 – Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”.

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Cea mai clară definire a lui Ciucurencu a dat-o criticul francez Jaques Lassaigne: „Arta lui Ciucurencu reprezintă întruchiparea calităţilor specifice româneşti, într-o formă absolut modernă”.
• „Alexandru Ciucurencu se prezintă cu panouri impresionante prin sentimentul înalt, impresionante prin simfonizarea picturală a ansamblului – admirabil adecvată subiectului – impresionantă prin preţiozitatea materiei utilizate, preţiozitate ce se contopeşte într-un tot de o gravă şi plină de înţelegere armonie”. (N. Tonitza)

Autori

  • Grigoraş Ilinca

Bibliografie

  • Chiriacescu R. & Fischer G. & Ghinea D. & Ionescu G. & Martin D. & Moga I. & Slavu A. & Tudor A. (1978). Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti .

Legături utile