Costache Negruzzi

Creatorul primei nuvele istorice româneşti

, Trifeștii Vechi (astăzi Hermeziu), judeţul Iaşi

Data și locul morții

24 August 1868, Trifeștii Vechi (astăzi Hermeziu), judeţul Iaşi

Educație

• 1816 – Constantin Negruzzi începe să înveţe limba greacă cu dascălul Chiriac şi limba franceza cu emigrantul polon Rankovitz.
• 1820 – Învaţă singur româneşte dintr-o carte găsită în biblioteca tatălui său, „Istoria pentru începuturile românilor in Dachia” de Petru Maior, precum însuşi mărturiseşte cu mult haz, în schiţa „Cum am învăţat româneşte”.
• 1821 – Ca urmare a revoluţiei de la 1821, se refugiază în Basarabia. Aici Constantin Negruzzi învată limba rusă. În primăvara anului 1822, se mută la Chişinău, unde îl cunoaşte pe poetul rus Puşkin, întâlnire care l-a marcat profund.

Activitate

• 1835 – Traduce Triizăci ani sau viața unui jucătoriu de cărți după opera cu același titlu a lui Victor Ducange și M. Dinaux.
• 1836 – În Muzeul Național (nr. 36, 37) apare Corespondența dintre doi români, unul din Țara Românească și altul din Moldova, pe de o parte I.H. Rădulescu, pe de alta C. Negruzzi, pe teme lingvistice de mare actualitate: simplificarea alfabetului, introducerea neologismelor, limba română unitară.
• 1837 – Traduce, la îndemnul lui Heliade care proiectase acea vestită Bibliotecă universală, Angelo, tiranul Padovei și Maria Tudor, drame ale lui Hugo. Publică poemul Aprodul Purice, sursa de inspirație fiind o legendă din O samă de cuvinte a lui I. Neculce, gândit drept un fragment din proiectata epopee Ștefaniada.
• 1840 – Apare la Iași Dacia literară sub direcția lui Kogălniceanu, a lui Alecsandri și a lui C. Negruzzi. În chiar numărul 1 al Daciei literare apare nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul,care este de asemenea şi prima nuvela istorică din literatura română. G. Călinescu afirmă: „Numele lui C. Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorică «Alexandru Lăpușneanul», care ar fi devenit o scriere celebră ca și «Hamlet» dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale“. Face parte din comitetul de direcție al Teatrului Național din Iași, alături de Kogălniceanu și de Alecsandri. Publică în Albina Românească nuvela Provințialul, devenită Fiziologia provințialului.
• 1844 – În Propășirea apare prelucrarea Toderică după Federigo a lui Prosper Merimée, care nemulțumește autoritatea domnească; autorul este exilat, iar revista oprită. Tipărește Vânătorul bun, o carte pe tema vânătorii pe care Odobescu o cunoaște, devenindu-i model pentru Pseudo-kinegeticos, operă terminată cu un fragment negruzzian.
• 1846 – În Almanahul de învățătură apare nuvela istorică Sobieski și românii.
• 1849 – La Teatrul Național din Iași se reprezintă vodevilul Doi țărani și cinci cârlani, devenit Cârlanii.
• 1850 – Este numit director al departamentului finanțelor; devine membru al unei loji masonice din Iași.
• 1851 – Publică farsa într-un act Muza de la Burdujeni la sfârșitul căreia Negruzzi adaugă o notă: „Noi am zis – nu ne mai aducem aminte unde – că sunt mulți care schingiuesc și sfâșie frumoasa noastră limbă și în loc de creatori se fac croitori, și croitori răi. Asta ne-a îndemnat a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști“.
• 1853 – Negruzzi scoate revista sătească Săptămâna, distribuită gratuit în sate.
• 1855 – În România literară a lui V. Alecsandri apar Istoria unei plăcinte și Ochire retrospectivă.
• 1857 – Apare volumul Păcatele tinereților, care cuprinde toate scrierile lui Negruzzi grupate în patru cicluri:
• Amintiri din junețe (Cum am învățat românește, Zoe, O alergare de cai);
• Fragmente istorice (Aprodul Purice, Alexandru Lăpușneanul, Sobieski și românii, Regele Poloniei și domnul Moldovei);
• Neghină și Pălămidă (Cârlanii, Muza de la Burdujeni);
• Negru pe alb (Scrisori de la un prieten).
• 1862 – În revista „Din Moldova” a lui B.P. Haşdeu apar Studii asupra limbii române.
• 1866 – La înființarea Societății Academice Române este numit membru al acesteia.

Autori

  • Lupaşcu Codrin Alexandru

Legături utile

Fragment din poezia „Eu sunt român” de Costache Negruzzi, în interpretarea actorului Tudor Gheorghe, în spectacolul „Rapsod şi lăutar”

Imagini din casa memorială a familei Negruzzi, de la Hermeziu, jud. Iaşi

Costache Negruzzi – Alexandru Lăpuşneanu

Muza de la Burdujeni, de Costache Negruzzi. Înregistrare din 1981. Interpretează: Tamara Buciuceanu Botez, Mitică Popescu, Dumitru Furdui