Etnomuzicologie şi folclor – volume
• Problemes d’othnomusicologie, textes reunis et prefaces par Gilbert Rouget, Paris, 1959;
• Opere, ediţie critică de Emilia Comişel, vol. I, Bucureşti, 1967 (cuprinde: Versul popular românesc cântat, Ritmul copiilor, Giusto silabic, Ritmul aksak, O problemă de tonalitate, Despre o melodie rusă, Pentatonismele la Debussy); vol. II, ibidem, 1969 (cuprinde: Folclor muzical, Muzicologia şi etnomuzicologia azi, Etnomuzicologie II - Studiu intern, Viaţa anterioară, Reflecţii asupra creaţiei muzicale colective, Lărgirea sensibilităţii muzicale faţă de muzica folclorică şi extra-occidentală); vol. III, ibidem, 1974 (cuprinde: Cronici); vol. IV, ibidem, 1979 (cuprinde: Schiţă a unei metode de folclor muzical, Despre folclorul muzical în cercetarea monografică, Viaţa muzicală a unui sat - Drăguş,Modele de fişe de observaţie), vol. V, ibidem, 1981 (cuprinde: Probleme de metodologie. Partea II: Tehnici de înregistrare sonoră, Chestionar de nuntă, Chestionar de înmormântare, Studii - articole - conferinţe, Nuntă la Feleag, Nunta în Someş, „Ale mortului” din Gorj, Despre bocetul de la Drăguş,Bocete din Oaş, Vicleiul din Târgu Jiu, Mioriţa, A propos du Jodel, Fest der Kinder von Vevey);
• Problemes d’ethnomusicologie, textes reunis et prefaces par Gilbert Rouget, Geneve, Minkoff Reprint, 1973;
• Folclor din Dobrogea, Bucureşti, 1978 (în colaborare cu Emilia Comişel şi Tatiana Găluşcă-Crâşmaru);
• Problems of Ethnomusicology, edited and Translated by A.L. Lloyd, Cambridge, University Press, 1984 (cuprinde: Preface by Gilbert Rouget, Musical folklore, Outline of a method of musical folklore,Musicology and ethnomusicology today, Reflections on collective musical, creation, Concerning the Jodel, On a Romanian ballad; The widening of musical sensibility, Former life, Aksak rhythm, The sillabic giusto, Children’s rhytmus, Concerning a Russian melody, Songs „To the dead” from Gorj).
Etnomuzicologie şi folclor – studii
• La musique populaire roumaine, în „La Revue Musicale” nr. 6, Paris, 1930;
• Societatea Compozitorilor Români. Arhiva de folklore, în „Boabe de grâu”, Bucureşti, 2, nr. 4, 1931; idem versiune prescurtată în Îndrumări pentru monografiile sociologice, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale din România, 1940 (sub titlul Plan pentru cercetarea vieţii muzicale);
• Esquisse d’une methode de folklore musical (Les Archives de la Societe des Compositeurs Roumains), Paris, 1931 (extras din „Revue de musicologie” nr. 40, Paris, 1931); idem în traducere engleză de Ann Briegleb, Mariana Kahane şi Margaret Mooney - Outline of a Method of Musical Folklore, în „Ethnomusicology”, vol. XIV, nr. 3, New Orleans, 1970;
• Despre bocetul de la Drăguş (judeţul Făgăraş), în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” nr. 1-4,Bucureşti, 1932; idem în extras, Bucureşti, 1932;
• Ale mortului, în „Muzică şi poezie” nr. 1, Bucureşti, 1936; idem în extras „Ale mortului” din Gorj,Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, publicaţiile Arhivei de folklore, 1936;
• Vicleiul din Târgu Jiu (în colaborare cu H.H. Stahl), în „Sociologie românească” nr. 12, Bucureşti, 1936;
• Nunta la Feleag, în „Muzică şi poezie” nr. 6, Bucureşti, 1937; idem în extras, Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, publicaţiile Arhivei de Folklore, 1938;
• Techniques des enregistrements sonores (1937), în Travaux du I-er Congres International de Folklore, Tours, Imprimerie Arrault, 1938; idem în „Muzica” nr. 8, Bucureşti, 1968 (text complet);
• Colindele Dlui G. Breazul, în „Viaţa românească” nr. 8, 1938; idem în extras, Bucureşti, 1938;
• Bocete din Oaş, în Grai şi Suflet, Bucureşti, nr. 7, 1938; idem în extras;
• Bela Bartok. Melodien der rumanischen Colinde (Weinachslieder), Wien, Universal Edition, 1935, în „Sociologie românească” nr. 10-12, Bucureşti, 1938;
• La musique populaire roumaine, în La Revue Musicale, Paris, numero special La musique dans les pays latins, 1940;
• Nunta în Someş, Bucureşti, 1941;
• Les Archives Internationales de Musique Populaires, în „Bulletin Mensuel des Musees et Collections de la Ville de Geneve” nr. 3, Geneva, 1945;
• Sur une ballade roumaine (La Mioritza), Geneva, 1946;
• Le giusto syllabique bichrone. Un systeme rytmique propre a la musique populaire roumaine (1946-1948), în Polyphonie, Paris, 1948; idem în „Anuario Musical del Instituto Espanol de Musicologia del CSIC” nr. 7, Barcelona, 1952;
• A propos de Jodel (1948), în Kongressbericht der Internationalen Gesellschaft fur Musikwissenschaft, Basel, 1949;
• Le folklore musical, în Musica Aeterna, Zurich, 1948; idem în Encyclopedie de la musique, Paris, 1959;
• Le rythme aksak, în „Musique Russe” nr. 2, Paris, 1953; idem în extras, 1952;
• Elargissement de la sensibilite musicale devant les musiques folkloriques et extraoccidentales, în „Domaine Musicale” nr. 1, Paris, 1954;
• Le vers populaires roumain chante, în Revue des Etudes Roumaines, Paris, 1954;
• La rythmique enfantine. Notions liminaires, în „Les Colloques de Wegimont” nr. 1, 1954-1955, Paris-Bruxelles, 1956;
• Un type melodique mediterraneen. Melodie, ritmi, strumenti e simboli delle danze mediterranee, în Congresso Internazionale di Musiche Popolari Mediterranee, Palermo, 1954;
• Un probleme de tonalite (la metabole pentatonique), în Melanges d’Histoire et d’Esthetique Musicales offerts a Paul-Marie Masson, Paris, tome 1, Richard-Masse, 1955;
• L’Ethnomusicologie II, Etude interne, în Precis de Musicologie par Jac ques Chailley, Paris, Presse Universite de France, 1958 (în colaborare cu Claudie Marcel-Dubois;
• Musicologie et Ethnomusicologie aujourd’hui, în Bericht uber den siebenten internationalen Musikwissenschaften Kongress, Koln, 1958, Barenreiter Verlag, 1959; idem în „Muzica” nr. 1,Bucureşti, 1967;
• Reflexions sur la creation musicale collective, în „Diogene” nr. 25, Paris, 1959;
• Vie musicale d’un village. Recherche sur le repertoire de Drăguş (Roumanie 1929-1932), Paris, Institut Universitaire Roumaine, 1960.
Muzicologie – studii
• Spre muzica românească, în „Revista muzeelor” nr. 1, Bucureşti, 1928;
• Gabriel Faure, în „Convorbiri literare” nr. 3, Bucureşti, 1934;
• Patru muzicanţi francezi: Faure, Duparc, Debussy, Ravel, Bucureşti, 1935;
• Străinii despre muzica noastră. Dl. Ludwig Schmid în „Die Musik”, în „Revista Fundaţiilor Regionale”nr. 1, 1939; idem în extras, 1939;
• Les ecoles nationales, în Les musiciens celebres, Paris, 1946; idem în Histoire de la musique, par Rolland Manuel, Paris, Encyclopedie de la Pleiade, 1963;
• Bela Bartok folkloriste, Paris, 1947; idem în Schweitzerische Muzikzeitung, nr. 3, Zurich, 1948;
• Enescu George, în „Die Musik in Geschichte und Gegenwart” (MGG), Kasel, vol. II, 1954;
• Pentatonism chez Debussy, în Studia Memoriae Belae Bartok Sacra, Budapesta, Aedes Academiae Scientiarum Hungaricae, 1956;
• Coup d’oeil historique sur l’oeuvre de Debussy, în „Revue de musicologie”, Paris, 1962;
• La vie anterieure, în Histoire de la musique par Rolland Manuel, Paris, 1963.
Culegeri de folclor
• Treizeci cântece populare alese din culegerile premiate sau menţionate cu prilejul concursului instituit de Societatea Compozitorilor Români în anul 1925, Bucureşti, 1927;
• Colinde şi Cântece de stea, Bucureşti, 1931;
• Cântece bătrâneşti din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Bucovina, Bucureşti, 1932;
• Bocete din Oaş (transcrierile muzicale în colaborare cu Paula Carp), Bucureşti, 1938;
• Poeziile soldatului Tomuţ din războiul 1914-1918, Bucureşti, 1944.
Ediţii critice
• G. Fira. Nunta în judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1928;
• C. Rădulescu-Codin. Literatură, tradiţii, obiceiuri din Corbii-Muscelului. D.G. Kiriac. Nouă cântece populare româneşti, Bucureşti, 1929;
• D.G. Kiriac. Cântece şi coruri şcolare, Bucureşti, 1930;
• D.G. Kiriac. Colinde şi cântece de Crăciun pentru cor mixt, Bucureşti, 1932;
• Al. Vlahuţă. Scrisori către Kiriac, Bucureşti, 1935;
• Cucu Gheorghe. 200 colinde populare culese de la elevii Seminarului Nifon în anii 1924-1927,Bucureşti, 1936;
• Coruri şi cântece pentru tineretul şcolar, extraşcolar şi premilitar, Bucureşti, 1943 (în colaborare cu Vasile Popovici);
• D.G. Kiriac. Liturghia psaltică, Bucureşti, 1945.
Muzică de cameră
• Odysseus în Ithaka (1907), pentru flaut, fagot, două viori, violoncel şi contrabas;
• Cinq rondes a danser au soleil pour piano (1911), miniaturi pentru copii (cuprinde: Avec elan,Gaiment, Vif et decide, Tendrement, En chantonnant), Paris, 1913;
• Carillon des abeilles (1911), piese pentru pian, Lausanne, 1911;
• Trois danses (1911), pentru pian, Lausanne, 1913;
• Ariettes printani eres pour piano (1913), cinci piese pentru pian (cuprinde: Acis chante, Ritournelle pour s’amie, L’inevitable villanelle, Pour qu’elle danse, En ronde), Paris, 1914;
• Danse lente (1914), pentru cvintet de coarde;
• Berceuse pour piano;
• Danse pour piano;
• Chanson pour piano;
• Sommernacht (Noapte de vară), pentru pian;
• Sans oublier Anne-Marie, pentru pian;
• Berceuse pour quatuor a cordes (1917).
Muzică corală
• Cântec de nuntă (1942), pentru cor mixt, versuri populare, Bucureşti, 1943;
• Imnul tineretului extraşcolar (1943), cor pentru voci egale, versuri de I.U. Soricu, în Coruri şi cântece pentru tineretul şcolar, extraşcolar şi premilitar, Bucureşti, 1943.
Muzică vocală
• Agnes (1907), pentru voce şi pian;
• An die Madonna, opus 1, nr. 1 (1911), pentru voce, pian, vioară şi violoncel, versuri anonime;
• Yes, vous n’est qu’un vilain (1911), pentru voce şi pian;
• Das Seil (Frânghia) (1911), pentru voce şi pian, versuri de Erwald-Cristian von Kleist;
• Nun merck’ ich... (Acum observ), pentru voce şi pian, versuri de Howart;
• An eine freun-denreiche Stadt (Către un oraş bogat în bucurii), pentru voce şi pian, versuri de un anonim din secolul XII;
• Trois poemes arabes pour chant, piano, violon et violoncelle (1912), pentru voce înaltă, versuri de Francois Vincent Toussaint (cuprinde: L’heure tranquille, Le sommeil des Colombes, Resignation);
• Volksreise (Călătorie populară) (1913), pentru voce şi pian, versuri de Reiner Maria Rilke;
• Două lieduri pe versuri de Francois Vincent Toussaint (1914), pentru voce şi pian (Verset, La nuit);
• Cinq romances pour voix et piano (1914), versuri de Charles d’Orleans (Rondeau), Jean Moreas (Nocturne), Confesse de Noailles (Chanson d’avril), Francois Vincent Toussaint (Les oiseaux) şi Paul Verlaine (En sourdine);
• Aveu (1914), pentru voce şi pian, versuri de Jean Boucher;
• Cântec (1914), pentru voce şi pian, versuri de Şt. O. Iosif;
• 4 Lieduri fie versuri de Paul Fort (1914), pentru voce şi pian (cuprinde: L’Automne, l’Adieu a la mere -1916, La vie - 1918, Et you, you, you);
• Printemps (1915), pentru voce şi pian, versuri anonime;
• Funf Wiegenlieder (1915), pentru voce înaltă şi cvintet de coarde, versuri populare (cuprinde:Cântecul fecioarei, Cântecul cerşetoarei, Colind, Cântecul slujnicului, Mândrul crai), Bucureşti, 1928; idem în Patru cântece populare româneşti, Bucureşti, 1939;
• Figaro (1916), pentru voce şi pian, versuri de Francois Carco;
• Ton pays natal, pentru voce şi pian, versuri de Henry Spiess;
• Trompeten (1916), pentru voce şi pian, versuri de Georg Trakl;
• Deux petits poemes de Jean Morias pour voix et piano (1916), (Une jeune fille parle, Chansons),Geneva, 1920;
• 2 Lieduri pe versuri de Charles d’Orleans (1916), (Chanson, Rondeau);
• 2 Lieduri pe versuri de Eduard M’orike, pentru voce şi pian (Der Gartner, Denk’es o Seele);
• Patru melodii populare (1924), armonizate şi orchestrate, versuri populare (cuprinde: Foaie verde trei alune, cules de C. Brăiloiu; Foaie verde solz de peşte, cules de G. Fira; Foaie verde merişor, cules de D.G. Kiriac; Foaie verde cimbrişor - cules de C. Brăiloiu), în Griechische, albanische und rumanische Volkslieder von Heinrich Moller, Mainz);
• Foaie verde trei alune (1924), pentru voce şi pian, în Griechische, albanische und rumanische Volkslieder de Heinrich Moller, Mainz;
• Cât a fost vara de mare, pentru voce şi pian, versuri populare;
• Dusu-s-a bădiţa, dus, pentru voce şi pian, versuri populare;
• Nevasta care iubeşte, pentru voce şi pian, versuri populare;
• Ia te scoală, tu, Domn bun, pentru voce şi pian;
• Noi umblăm şi colindăm, pentru voce şi pian;
• Cinci melodii populare armonizate de D.G. Kiriac (1925), orchestrate de Constantin Brăiloiu, versuri populare (cuprinde: Ciobănaş de la miori, Îngheţată-i Dunărea?, Cine trece pe uliţă, Pe cărare subt un brad, Foaie verde lămâiţă);
• Cântece populare armonizate (1926-1928), pentru voce şi pian (cuprinde: Cântec orăşean; Cântec;Cântec şi horă; Femeia bătută; Horă; Cântec de leagăn; Bate murgu din picior; Cine n-are scârbă-n lume; Bolnavă mierla, bolnavă; La o tufă de stejar; Dragu nenii, Mărioară; Ileano, Ileana; Sârba - Of, dor, dor; Sârba; Sârba), în Patru cântece populare româneşti, Bucureşti, 1928 (nr. 7, 8, 11); idem înSpitalul amorului de Anton Pann, transcriere de pe psaltichie de Ioan D. Chirescu, Bucureşti, 1933 (nr. 2-5); idem în 7 cântece populare româneşti, Bucureşti, 1934; idem în Cântece populare armonizate pentru voce şi pian, Bucureşti, 1968;
• Bună-i brânza, bunu-i caşu (1930), voce şi pian, versuri populare, în 7 cântece populare româneşti,Bucureşti, 1934;
• Ionele, puiule (1930), pentru voce şi pian, versuri populare, în 7 cântece populare româneşti,Bucureşti, 1934.
Lucrări didactice
• Manual de muzică pentru clasa I a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1935;
• Manual de muzică pentru clasa II-a a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1936;
• Manual pentru clasa III-a a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1937;
• Manual pentru clasa IV-a a şcoalelor secundare, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1938;
• Bocetul şi „Hora lungă” în liceu, în „Universul”, Bucureşti, 1 septembrie 1937; idem în „Curierul Asociaţiei Profesorilor Muzicologi” nr. 2-3, Bucureşti, 1937; idem în extras (îndreptar), 1937;
• Abecedarul muzical, curs primar, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1937;
• Manual de muzică pentru clasa I a liceelor comerciale, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1938;
• Manual de muzică pentru clasa II-a a liceelor comerciale, în colaborare cu Ion Croitoru, Bucureşti, 1938.
Traduceri
• Aleodor (1928), basm dramatic în trei acte de V.G. Solly, traducere şi versiune dramatică de Constantin Brăiloiu pentru muzica lui Victor Gheorghiu;
• Bartok Bela. Muzica populară şi însemnătatea ei pentru compoziţia modernă, în „Revista Fundaţiilor Regale” nr. 6, Bucureşti, 1934;
• Bartok Bela. Scrieri mărunte despre muzica populară românească, Bucureşti, 1937.
Discografie
• Societatea Compozitorilor Români. Antologia sonoră a muzicii populare româneşti. Ţara Oaşului(Satu Mare), cinci discuri, Bucureşti, 1941;
• Jocuri populare româneşti (I), trei discuri. Bucureşti, 1941;
• Jocuri populare româneşti (II), trei discuri, Bucureşti, 1941;
• Nuntă ţărănească transilvăneană, două discuri, Bucureşti, 1941;
• Archives internationales des musiques populaires, seria I, 6 discuri, Geneva, 1948; seria II, 6 discuri, Geneva, 1949;
• Musique populaire roumaine, patru discuri, Musee de l’Homme, Geneva, 1950;
• Collection universelle de musique populaire enregistree, 8 albume, 40 discuri, Geneva, 1956;
• Conseil international de la musique populaire, în colaborare cu UNESCO, Paris, Ducretet-Thomson, 1951-1956;
• Collection universelle de musique populaire enregistree etablie par Constantin Brăiloiu, 6 discuri. Reedition integrale avec des textes d’Ernest Ansermet, Jean Jacques Nattiez et Laurent Aubert, Geneva, 1984.

• Constantin Brăiloiu lua artiştii, ţărani, şi îi ducea prin lume ca să le arate străi¬ni¬lor frumuseţea melosului româ¬nesc şi universalitatea folclorului. Harry Braunner, apropiat colaborator, descrie una dintre cele mai frumoase întâmplări trăite alături de maestrul său în volumul „Să auzi iarba cum creşte”, apărut în 1979: „Vara anului 1935. Emoţii peste emoţii. Arhiva de folclor primeşte o invitaţie din partea Societăţii Engleze de dans şi cântec popular. Este vorba despre un mare festival folcloric organizat la Londra. (...) Regulamentul festivalului cere ca jucătorii să fie pe cât posibil ţărani. Ne-am gândit pe loc la căluşari. (...) Am dat sfoară în ţară şi am adus, în vederea alegerii a trei echipe: din Oltenia, din Teleorman şi flăcăii din Pădureţi Argeş. Aceştia din urmă vor fi aleşii. (...) Am ajuns după-amiază la Londra şi, deşi drumul fusese foarte obositor, trebuia să participăm în aceeaşi seară la întâlnirea cu toate echipele şi cu 2.000 de invitaţi. Era un fel de serbare câmpenească într-un imens parc. Fiecare echipă îşi alesese un loc şi toate dansau în acelaşi timp. De cum s-a auzit răsu¬nând căluşărescul: „Şi acum iar aşa, hop! Hop! Hălăişa!”, curioşii au şi început să facă roată în jurul echipei româ¬neşti. Jucau flăcăii cu atâta voio¬şie, cu atâta energie (...). La un mo¬ment dat, chiar şi o parte din celelalte echipe au încetat să mai joace, pentru a veni să admire atât de complicatele „mişcări” care aduceau mereu şi me¬reu elemente noi coregrafice. Această primă luare de contact a însemnat primul mare succes din prima zi a sosirii în Anglia, iar ziarele, a doua zi de dimineaţă, publicau fotografii şi impresii cât se poate de măgulitoare la adresa echipei române. A doua zi, Albert Hall, în faţa a 6.000 de persoane; căluşarii pri¬miseră doar 10 minute de joc. Insuficiente. Alţii aveau şi 30 de minute. Artiştii fac înţelegere cu Braunner în sensul că atunci când lui se va face semn să iasă din scenă... nu vor vedea. Trec cele 10 minute, dar...(...) Căluşarii însă habar n-aveau, avântându-se într-un iureş absolut uluitor. Disperat, directorul societăţii îmi arată ceasul, eu îi spun că în focul jocului este absolut imposibil să-i opresc. De altfel, sala fusese total cuce¬rită. Ştiam din auzite că englezii sunt calmi, flegmatici, lipsiţi de entu¬ziasm, dar mi-am dat seama că entu¬ziasm mai mare nici nu putea fi închipuit. Bătând din palme sacadat, miile de spectatori strigau: Hălăişa! Hălăişa!”