Matila Ghyka Precursor al „esteticii informaţionale” şi al „poeticii matematice”  Data și locul nașterii 13 Septembrie 1881, Iaşi Data și locul morții 14 Iulie 1965, Londra Educație • 1891 – Pleacă la studii la Paris. Urmează timp de patru ani cursurile şcolii Sainte Anne, trecând în fiecare an examenele liceale pentru doi ani.
• 1895 – Se înscrie la şcoala iezuiţilor din insula Jersey (aflată sub jurisdicţia britanică), scoală pregătitoare pentru admiterea la Şcoala Navală.
• 1897 – Se înscrie la Şcoala Navală din Brest.
• 1899 – Termină Şcoala Navală şi intră în marina franceză cu gradul de aspirant.
• 1900, vara – Demisionează din marina militară franceză.
• 1900 – Se angajează în marina militară română.
• 1904 – Se înscrie la École supérieure d'électricité din Paris.
• 1905 – Obţine diploma de inginer electrotehnic.
• 1907 – Este avansat căpitan (locotent de vas). Participă la misiunea protocolară română în Persia.
• 1907 – Comandă flotila de monitoare fluviale pe călătoria de la Londra la Galaţi.
• 1909 – Obţine diploma de doctor în drept, magna cum laude, la Universitatea Liberă din Bruxelles.
• 1909 – Reuşeşte la examenul de admitere în corpul diplomatic.
• 1909, octombrie – Este numit ataşat de legaţie (onorar) la Legaţia Română din Berlin.
• 1911 – Este numit secretar III la ambasada României de la Londra.
• 1911 – După încoronarea regelui George V (22 iunie) începe o călătorie în jurul lumii, cu o durată cam de o jumătate de an.
• 1916 – Participă la operaţiile militare ale primului război mondial.
• 1917 iunie – Este numit ataşat militar adjunct şi ataşat naval la Londra, după ce fusese avansat la gradul de locotent-comandor (căpitan de corvetă în nomenclatura franceză), corespunzătoare gradului de maior din trupele de uscat.
Activitate • 1927 – Apare „Estetica proporţiilor” la Gallimard.
• 1928 – Este numit consilier al delegaţiei române (delegat-ajutor) la Comisia Dunării.
• 1931 – Este numit ministru plenipotenţiar în ţările nordice, cu reşedinţa la Stockholm, unde va fi în post doi ani de zile.
• 1931 – Apare, tot la Gallimard, „Numărul de aur”.
• 1933 – Apare la Paris romanul său „Ploaie de stele”, pentru care primeşte premiul „Rester jeunes”.
• 1936 – Romanul este tradus în limba engleză, cunoscând mai multe ediţii.
• 1936 – Apare traducerea în limba rusă a „Esteticii proporţiilor”.
• 1936 – Este numit adjunct al ministrului plenipotenţiar la Curtea Saint James, Londra.
• 1938 – Apare la Gallimard „Eseu asupra ritmului”, bazat pe cercetările proprii şi pe cele ale lui Pius Servien.
• 1939 – Apare primul număr al revistei „Simetria” unde este cofondator alături de G.M Cantacuzino, Octav Doicescu şi Paul Emil Miclescu.
• 1940, septembrie – Îşi dă demisia din Ministerului Afacerilor Străine, ca protest împotriva orientării pro-germane a politicii României.
• 1940 – Este ales vicepreşedinte al Comitetului Naţional Român, una dintre cele două organizaţii ale emigraţiei române din Anglia.
• 1940 – Începe redactarea memoriilor sale.
• 1945 – Este Visiting Profesor la University of Southern California în Statele Unite.
• 1946 – Apare la editura Sheed and Ward, „The Geometry of Art and Life”, prima sa lucrare scrisă direct în limba engleză. Probabil că de aici şi calificativul de polymath, adică de matematician multivalent. Lucrarea circulă şi astăzi, reeditată curent la Dover Publications, fiind punct de pornire pentru multe cercetări şi teze de doctorat, în matematică dar şi în estetică.
• 1947 – Este Visiting Profesor la Universitatea Mary Washington din Frederickburg, Virginia.
• 1947 – Apare ultimul număr din revista „Simetria”.
• 1950 – Se retrage din activitatea didactică desfăşurată în SUA.
• 1952 – Încheie redactarea memoriilor sale.
• 1952 - Apare la Payot „Philosophie et mystique du nombre”.
• 1953 – Apare Estetica proporţiilor în limba spaniolă, „Estetica de las Proporciones”.
• 1956 – Apare în limba spaniolă traducerea primului său volum, „El numero de oro”.
• 1961 – Apare traducerea prescurtată a memoriilor sale în limba engleză, efectuată de el însuşi.
Povești care ne merg la suflet • Matila Ghyka arăta în 1927: „Atât în cazul animalelor cât şi în cel al plantelor, pare să existe o preferinţă marcată pentru simetria pentagonală, o simetrie legată clar de secţiunea de aur şi necunoscută în lumea materiei inerte.”
Matila Ghyka a interpretat numărul de aur ca reprezentând un secret fundamental al universului şi considera că acest număr este înrădăcinat în fiinţa umană şi în general în materia vie, care îşi manifestă preferinţa pentru proporţiile legate de acest număr în moduri foarte variate. În mod particular, din punct de vedere estetic oamenii preferă proporţiile numărului de aur oricăror altor proporţii. Deşi susţine că numărul de aur este de regăsit în toate manifestările materiei vii, analizele sale se concentrează asupra utilizării lui în operele de artă, amintind doar în treacăt alte asemenea manifestări, de exemplu necesitatea „comodulării” în muzică.
• Mama sa era Maria Ghyka [n. 1860], fiica lui Constantin Ghyka (1828-1874), fiul cel mare al ultimului domnitor al Moldovei înainte de unirea principatelor, Grigore al V-lea Ghyka, și al Ecaterinei (Catița) Balș (1835-1913).
• Teoriile lui Matila Ghyka au influențat numeroși esteticieni și artiști care i-au preluat principiile și le-au aplicat sau dezvoltat. Această influență s-a remarcat însă și în numeroase alte domenii, printre care arhitectura și muzica.
• În 1969, lutierul Johann Goldfuß a construit o vioară ale cărei dimensiuni respectau proporția de aur elaborate de Matila Ghyka. Aceste proporții elimină anumite efecte de rezonanță și asigură o uniformitate mai pronunțate a intensității sunetelor.
Autori Bibliografie - Matila Ghyka, „Filosofia şi mistica numărului”, traducere de Dumitru Purnichescu, postfaţă de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998.
- Solomon Marcus, „Artă şi Ştiinţă”, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986
Legături utile |
Acasă
