Octav Doicescu

Promotor al înnoirii arhitecturale a României

Data și locul nașterii

9 Ianuarie 1902, Brăila

Data și locul morții

10 Mai 1981, Bucureşti

Educație

• 1922 – Urmează cursurile Şcoalii Superioare de Arhitectură Bucureşti. Parelel cu studiile de arhitectură, a frecventat Academia Liberă de Arte Frumoase şi Cercul de Artă Contemporană.
• 1930 – Obţine titlul de arhitect diplomat
• 1971 – Doctor în arhitectură al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” cu teza intitulată „Studiu pentru definirea conceptului arhitectural al Institutului Politehnic din Bucureşti”.

Activitate

• 1924-1930 – Proiectant în cadrul unor instituţii publice din Bucureşti
• 1930-1947 – Arhitect independent
• 1953-1976 – Şef de atelier de proiectare la Institutul Proiect Bucureşti şi la Institutul de proiectări în construcţii (1949-1953).
• 1945-1972 – Profesor titular al Institutului de arhitectură
• 1965-1971 – Vicepreşedinte şi preşedinte de onoare (1971) al Uniunii Arhitecţilor din România.
Titluri şi distincţii
• 1953 – Laureat al Premiului de Stat pentru Teatrul de operă şi balet din Bucureşti
• 1972 – Premiul anual al uniunii Arhitecţilor pentru activitatea didactică şi profesională
• 1974 – Devine membru al Academiei Române

Mai mult +

Publicaţii
• 1935 – Scrie împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, broşura „Către o arhitectură a Bucureştilor”, o încercare de a prefigura un Bucureşti modern care păstrează valorile trecutului.
• 1935-1946 – Membru fondator al revistei „Simetria”, redactată de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ştefan (Fanică) Constantinescu, Mac Constantinescu şi Octav Doicescu.
• 1980 – „Despre Arhitectură – scrieri, cuvântări”

Proiecte
1929
Realizează locuința individuală din str. Toamnei, Bucureşti şi o locuință rustică din lemn şi stuf, pe malul lacului Snagov, pentru primarul Dem. I . Dobrescu.
1930
• Yacht Club la Snagov
• Bufetul Restaurant Pădurea Băneasa
• Ştrandul din Snagov
• Restaurant lacul Snagov
1931
• Ansamblul Astra Română din Snagov
• Locuință secundară lacul Snagov
• Locuință de vacanță în satul Ghermănești, Snagov
1932
• Casa de odihnă a societății Gaz -Electrica la Snagov
• Clădire cu apartamente str. Mendeleev , București
• Sediul societăţii Gaz- Electrica din Bucureşti
1933
• Bloc cu apartamente în Bucureşti, str . Saligny
• Sediul Societății de electricitate din Câmpina
1934
• Revitalizarea Grădinii Botanice din București, restaurant și locuințe personale;
• Bloc cu apartamente str. Armenească Bucureşti
• Expoziția Economia Românească 1934 din Parcul Carol I (cu desființarea pavilioanelor realizate în 1906)
• Clădire cu apartamente în Eforie Sud
1935
• Bloc cu apartamente în Calea Dorobanți şi în Bdul. Dacia, Bucureşti
• Expoziţia urbanistică Luna Bucureştilor 1935 în Parcul Carol I (lucrează împreună cu arhitecții C. Joja , Gh. Ionescu şi N. Popisteanu, comisar al expoziției fiind Mihai Dragomirescu, directorul Gazetei Municipale)
• Fântana Zodiacului din fața parcului Carol I (mozaicuri: Mac Constantinescu)
• Vila Florica Capră , str. Mântuleasa nr. 28 A
• Vile - Parcul Filipescu, vilă str. Zola, vilă str. Washington, vilă str. Paris
• Casele de vânătoare de la Portița şi Ilgani, Delta Dunării
1936
• Fântana Miorița şi ansamblul expozițional Luna Bucureștilor 1936
• Muzeul Satului în Parcul Carol II (Herăstrău), inițiatori fiind sociologul prof. Dimitrie Gusti şi scriitorul Victor Ion Popa
• Proiectul pentru Parcul Vergului
• Halele centrale Obor
1937
• Fântâna monumentală de la Piața Sf. Gheorghe
• Pavilionul României de la Expoziția universală Paris – 1937
• Împreună cu fratele său, arh. Aurel Doicescu, concepe primele locuințe pentru funcționarii societăţii Gaz- Electrica din parcelarea Bordei – Jianu (vor fi 78 de imobile)
• Cabana Babele - Bucegi , faza I, pentru Oficiul Național de Turism
1938
• Birouri , ateliere și locuințe pentru Fabrica de anvelope Banloc Floreşti
• Conacul Alimanişteanu din Bilceşti
1939
• Autor pentru Casa Românească la Pavilionul României – Expoziția mondială New York
• Continuă execuția unor locuințe din parcelarea Bordei – Jianu, Bucureşti
• Cercul Militar din Piteşti
• Hotel Sport Palace Predeal
1940
• Bloc cu apartamente în str. Ştirbei Vodă, colț cu str. Luigi Cazavillan
1941
• Centrala Nord a Societății de Telefoane Bucureşti, B-dul Banu Manta
1942
• Blocul administrativ al Societății Banloc, Calea Victoriei, Bucureşti
• Ferma Băneasa a regelui Mihai este amenajată după proiectul întocmit de Doicescu
• Monumentul "Turnul Dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chișinău, distrus de sovietici în 1944.
1943
• Hale industriale la Uzinele metalurgice din Colibaşi
1946
• Clubul funcționarilor Ministerului de Finanțe - lacul Herăstrău , București
• Blocul Calea Victoriei nr. 109 - colț cu Calea Griviței
• Locuințe pentru funcționarii aeroportului Băneasa
1947
• Clubul Corpului diplomatic pe lacul Băneasa , Bucureşti
• Locuință cu program special în Pădurea Snagov
1953
• Opera română
1957
• Clădiri de locuit cu parter comercial pe axa Nord- Sud Bucureşti , proiect finalizat în 1960
1958
• Cartierul de locuințe ieftine Băneasa, București, împreună cu arhitecții M. Calinovschi, P. Svoboda și F. Ionescu
1960-1970
Face planurile Institutului Politehnic din Bucureşti la care au lucrat Arh. Ştefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda.

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Încă din 1950, Doicescu s-a preocupat de sistematizarea municipiului Bucureşti.
• Doicescu a condus, colectivul de arhitecţi care au elaborat planurile complexului Institutului Politehnic din Bucureşti (astăzi Universitatea Politehnică) a cărei construcţie a fost inaugurată în 1972
• În 1939 celebrul primar Fiorello La Guardia i-a acordat titlul de cetățean de onoare al orașului New York, ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World's Fair 1939

Autori

  • Bâlici Andrei Dimitrie

Legături utile

Arh. Octav Doicescu. Film TVR (partea I)

Arh. Octav Doicescu. Film TVR (partea I)

Arh. Octav Doicescu – Casele din Parcul Jianu