Octav Doicescu Promotor al înnoirii arhitecturale a României Data și locul nașterii 9 Ianuarie 1902, Brăila Data și locul morții 10 Mai 1981, Bucureşti Educație • 1922 – Urmează cursurile Şcoalii Superioare de Arhitectură Bucureşti. Parelel cu studiile de arhitectură, a frecventat Academia Liberă de Arte Frumoase şi Cercul de Artă Contemporană.
• 1930 – Obţine titlul de arhitect diplomat
• 1971 – Doctor în arhitectură al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” cu teza intitulată „Studiu pentru definirea conceptului arhitectural al Institutului Politehnic din Bucureşti”.
Activitate • 1924-1930 – Proiectant în cadrul unor instituţii publice din Bucureşti
• 1930-1947 – Arhitect independent
• 1953-1976 – Şef de atelier de proiectare la Institutul Proiect Bucureşti şi la Institutul de proiectări în construcţii (1949-1953).
• 1945-1972 – Profesor titular al Institutului de arhitectură
• 1965-1971 – Vicepreşedinte şi preşedinte de onoare (1971) al Uniunii Arhitecţilor din România.
• Titluri şi distincţii
• 1953 – Laureat al Premiului de Stat pentru Teatrul de operă şi balet din Bucureşti
• 1972 – Premiul anual al uniunii Arhitecţilor pentru activitatea didactică şi profesională
• 1974 – Devine membru al Academiei Române Mai mult +
Publicaţii
• 1935 – Scrie împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, broşura „Către o arhitectură a Bucureştilor”, o încercare de a prefigura un Bucureşti modern care păstrează valorile trecutului.
• 1935-1946 – Membru fondator al revistei „Simetria”, redactată de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ştefan (Fanică) Constantinescu, Mac Constantinescu şi Octav Doicescu.
• 1980 – „Despre Arhitectură – scrieri, cuvântări”
Proiecte
1929
Realizează locuința individuală din str. Toamnei, Bucureşti şi o locuință rustică din lemn şi stuf, pe malul lacului Snagov, pentru primarul Dem. I . Dobrescu.
1930
• Yacht Club la Snagov
• Bufetul Restaurant Pădurea Băneasa
• Ştrandul din Snagov
• Restaurant lacul Snagov
1931
• Ansamblul Astra Română din Snagov
• Locuință secundară lacul Snagov
• Locuință de vacanță în satul Ghermănești, Snagov
1932
• Casa de odihnă a societății Gaz -Electrica la Snagov
• Clădire cu apartamente str. Mendeleev , București
• Sediul societăţii Gaz- Electrica din Bucureşti
1933
• Bloc cu apartamente în Bucureşti, str . Saligny
• Sediul Societății de electricitate din Câmpina
1934
• Revitalizarea Grădinii Botanice din București, restaurant și locuințe personale;
• Bloc cu apartamente str. Armenească Bucureşti
• Expoziția Economia Românească 1934 din Parcul Carol I (cu desființarea pavilioanelor realizate în 1906)
• Clădire cu apartamente în Eforie Sud
1935
• Bloc cu apartamente în Calea Dorobanți şi în Bdul. Dacia, Bucureşti
• Expoziţia urbanistică Luna Bucureştilor 1935 în Parcul Carol I (lucrează împreună cu arhitecții C. Joja , Gh. Ionescu şi N. Popisteanu, comisar al expoziției fiind Mihai Dragomirescu, directorul Gazetei Municipale)
• Fântana Zodiacului din fața parcului Carol I (mozaicuri: Mac Constantinescu)
• Vila Florica Capră , str. Mântuleasa nr. 28 A
• Vile - Parcul Filipescu, vilă str. Zola, vilă str. Washington, vilă str. Paris
• Casele de vânătoare de la Portița şi Ilgani, Delta Dunării
1936
• Fântana Miorița şi ansamblul expozițional Luna Bucureștilor 1936
• Muzeul Satului în Parcul Carol II (Herăstrău), inițiatori fiind sociologul prof. Dimitrie Gusti şi scriitorul Victor Ion Popa
• Proiectul pentru Parcul Vergului
• Halele centrale Obor
1937
• Fântâna monumentală de la Piața Sf. Gheorghe
• Pavilionul României de la Expoziția universală Paris – 1937
• Împreună cu fratele său, arh. Aurel Doicescu, concepe primele locuințe pentru funcționarii societăţii Gaz- Electrica din parcelarea Bordei – Jianu (vor fi 78 de imobile)
• Cabana Babele - Bucegi , faza I, pentru Oficiul Național de Turism
1938
• Birouri , ateliere și locuințe pentru Fabrica de anvelope Banloc Floreşti
• Conacul Alimanişteanu din Bilceşti
1939
• Autor pentru Casa Românească la Pavilionul României – Expoziția mondială New York
• Continuă execuția unor locuințe din parcelarea Bordei – Jianu, Bucureşti
• Cercul Militar din Piteşti
• Hotel Sport Palace Predeal
1940
• Bloc cu apartamente în str. Ştirbei Vodă, colț cu str. Luigi Cazavillan
1941
• Centrala Nord a Societății de Telefoane Bucureşti, B-dul Banu Manta
1942
• Blocul administrativ al Societății Banloc, Calea Victoriei, Bucureşti
• Ferma Băneasa a regelui Mihai este amenajată după proiectul întocmit de Doicescu
• Monumentul "Turnul Dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chișinău, distrus de sovietici în 1944.
1943
• Hale industriale la Uzinele metalurgice din Colibaşi
1946
• Clubul funcționarilor Ministerului de Finanțe - lacul Herăstrău , București
• Blocul Calea Victoriei nr. 109 - colț cu Calea Griviței
• Locuințe pentru funcționarii aeroportului Băneasa
1947
• Clubul Corpului diplomatic pe lacul Băneasa , Bucureşti
• Locuință cu program special în Pădurea Snagov
1953
• Opera română
1957
• Clădiri de locuit cu parter comercial pe axa Nord- Sud Bucureşti , proiect finalizat în 1960
1958
• Cartierul de locuințe ieftine Băneasa, București, împreună cu arhitecții M. Calinovschi, P. Svoboda și F. Ionescu
1960-1970
Face planurile Institutului Politehnic din Bucureşti la care au lucrat Arh. Ştefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda.
Mai puțin - Povești care ne merg la suflet • Încă din 1950, Doicescu s-a preocupat de sistematizarea municipiului Bucureşti.
• Doicescu a condus, colectivul de arhitecţi care au elaborat planurile complexului Institutului Politehnic din Bucureşti (astăzi Universitatea Politehnică) a cărei construcţie a fost inaugurată în 1972
• În 1939 celebrul primar Fiorello La Guardia i-a acordat titlul de cetățean de onoare al orașului New York, ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World's Fair 1939
Autori Legături utile Arh. Octav Doicescu. Film TVR (partea I)
Arh. Octav Doicescu. Film TVR (partea I)
Arh. Octav Doicescu – Casele din Parcul Jianu
|