Margareta Sterian Mare artistă a avangardei româneşti, pictoriţă, scriitoare şi traducătoare  Data și locul nașterii 16 Martie 1897, Buzău Data și locul morții 9 Septembrie 1992, Bucureşti Educație • 1902-1903 – Ia lecţii în particular de franceza şi engleză.
• Face clasele primare la Şcoala Anglicană din Bucureşti.
• 1914 – Termină cursurile Şcoalii Evanghelice din Bucureşti, instituţie în care s-a înscris, la cerere, pentru a se elibera de familia tatălui. Aici îi are ca profesori de română pe Ioan Slavici şi desen pe Richard Canisius, cel din urmă descoperindu-i talentul.
• În vacanţe, în oraşul natal, lucrează cu pictorul Gore Mircescu.
• 1926-1929 – Face studii de artă la Paris, în Academia Ranson, sub îndrumarea lui Georges Braque, Amédée de la Patellière, Roger Bissière, şi la École de Louvre, unde fecventează cursul de istorie a artei ţinut de Louis Hautecoeur, şi pe cel de istorie a sculpturii, ţinut de Paul Vitry.
• 1929 – Participă la campania de studiere monografică a satului Drăguş, experienţă fundamentală ce îi relevă fondul arhaic al tradiţiei şi culturii populare.
Activitate • 1929 – În cadrul expoziţiei organizate de Seminarul de sociologie, etică şi politică al Universităţii Bucureşti, expune 6 portrete de ţărani şi copii din satul Drăguş.
• 1929-1930 – Prima expoziţie personală, de la sala Mozart din Bucureşti, unde a expus peisaje, naturi statice şi 30 de lucrări din ciclul de portrete „Copiii din Drăguş".
• 1930 – A primit Premiul Ministerului Artelor pentru pictură pentru opera plastică.
• În jurul anilor '30, îşi face debutul în literatură, publicând în revistele de structură modernistă „Contimporanul" şi „Azi".
• 1931 – Călătoria în Statele Unite ale Americii are un impact decisiv asupra viziunii. Consemnate ca într-un jurnal, „reportajele“ Margaretei Sterian descriu un traseu fascinant, marcat de călătoria cu transatlanticul şi de sosirea în portul New York, de străzile, parcurile şi clădirile sale.
• 1937 – Artista a primit medalia de bronz pentru pictură la Expoziţia Internaţională a Artelor şi Industriei din Paris. Alături de peisaje, portrete şi naturi statice, opera sa se compune şi din artă decorativă, ceramică, ilustraţie de carte şi frescă.
• 1945 – A avut loc debutul editorial al artistei odată cu publicarea culegerii „Poezii". Mai mult +
• 1947 – Apare volumul „Antologia poeziei americane moderne", în traducerea Margaretei Sterian. Cartea a fost interzisă iniţial de regimul comunist dar reeditată, începând cu 1974.
• 1969 – A publicat volumul „Poeme".
• 1971 – A publicat „Evocări de călătorie".
• 1972 – A publicat romanul „Castelul de apă".
• 1974 – Publică volumul „Soare difuz".
• 1978 – Publică „Poeme, imagini, proze".
• 1983 – Publică „Poeme".
• 1985 – Publică volumul „Ecran".
• 1985 – A primit Premiul Special al Uniunii Artişilor Plastici din România.
• 1988 – Publică volumul „Poezii".
Mai puțin - Povești care ne merg la suflet • Pictoriţa, poeta, romanciera, traducătoarea şi scenografa Margareta Sterian a lăsat o opera vastă şi complexă, care îi conturează un profil aparte în cultura naţională.
• Margareta Sterian a murit pe 9 septembrie 1992, la Bucureşti. A lăsat moştenire culturii naţionale sute de lucrări de artă plastică, numai în apartamentul său fiind depozitate peste 200 de picturi şi 150 de lucrări de grafică.
• Reputaţia Margaretei Sterian a crescut exponenţial după moartea ei. Începând cu anul 1993, Fundaţia „Margareta Sterian” a pregătit numeroase expoziţii retrospective, a publicat albume cu picturile ei şi i-a reeditat o parte dintre cărţi. Astăzi, lucrările sale sunt foarte valoroase pe piaţa colecţionarilor de artă, Margareta Sterian fiind considerată de mulţi critici ca fiind unul dintre cei mai mari pictori români ai secolului XX. Mai mult +
Citate
• „În acest secol lumea a devenit un sat mare, se pictează şi se inventează pretutindeni. Noile mijloace de comunicaţie au făcut un mare serviciu omenirii, dar nu ştiu dacă au favorizat descoperirea unor mari talente, de calibrul celor care s-au născut, au trăit şi au creat în oraşele renaşterii italiene. Comunicaţiile, aparatele, călătoriile au favorizat şi pastişarea valorilor, imitaţiile, pastişele de tot felul", mărturisea Margareta Sterian, într-un interviu, spre sfârşitul vieţii.
Aprecieri critice
• „Grafica are un rol important în opera plastică a Margaretei Sterian. Însuşite atent, dar parcă pentru a fi constant încălcate, tehnicile acuarelei sau temperei, ale creioanelor colorate sau pastelului sunt îmbogăţite cu soluţii proprii, nuanţate cu secrete de rafinat efect. Curiozitatea ei nestăvilită şi permanent dublată de o dăruire fără rezerve faţă de muncă vor culmina mai ales în două dintre multele tehnici pe care le-a utilizat şi în care va fi o incontestabilă maestră: acuarela şi uleiul pe calc”, scrie Mariana Vida, în studiul introductiv din „Opera grafică”, dedicată Margaretei Sterian.
• „Sensibilă, visătoare, foarte cultivată, Margareta Sterian (...) a creat hrănindu-se cu bucuria resimţită în faţa peisajelor din ţară şi de peste tot, din lume, unde a colindat. Tematica artei sale cuprinde o paletă largă de teme, de la peisaj citadin, la tema circului, de la portrete la compoziţii cu flori, în care excela, naturi statice cu scoici şi vase de ceramică. Un loc aparte în arta sa ocupă Veneţia, oraşul de pe lagună, dar şi portrete ale copiilor din Drăguş. Cooptată, în 1929, în echipa de studii sociologice interdisciplinare a profesorului Dimitrie Gusti, Margareta Sterian va rămâne profund impresionată de viaţa satului şi a valorilor lui spirituale”. (Veronica Marinescu, critic de artă)
• „Deşi contestată şi reprimată psihologic de-a lungul timpului, relaţia ei cu Paul Sterian, poet şi scriitor de talent, personaj strălucitor dar versatil, are un debut benefic, în sensul deschiderii spre lumea literară, care-i va oferi mai târziu sprijin şi alinare, alături de vocaţia pasionată faţă de pictură şi arte decorative” (Mariana Vida,”Opera grafică”).
Mai puțin - Autori Legături utile |
Acasă
