Samuil Micu-Klein

Militant al emancipării naţiunii române şi unul dintre fondatorii Şcolii Ardelene

Data și locul nașterii

Septembrie 1745, Sad

Data și locul morții

13 Mai 1806, Buda, Ungaria

Educație

• Din anul 1760 a fost elev la Blaj la seminarul şi mănăstirea "Buna Vestire", în aceeaşi perioadă intrând călugăr ucenic la dorinţa unchiului său, Inochentie Micu-Klein. În această perioadă primeşte numele monahal de Samuil.
• Mai târziu a fost hirotonit ieromonah și a continuat studiile la Seminarul pentru călugări înființat de episcopul Petru Pavel Aron (1762-1765); trimis apoi la Colegiul „Pazmanian” din Viena pentru studii de Filosofie și Teologie (1766-1772).

Activitate

• 1777-1778 – Redactează Brevis historica notitia originis et progressus nationis Daco-Romanae, seu, ut quidem barbaro vocabulo appelant Valachorum, ab initio usque ad seculum XVIII, deschizând drumul şcolii latiniste din Transilvania, prin emiterea unei teorii asupra originii şi etnogenezei românilor, bazată pe rădăcinile romane şi latinitatea limbii române.
• 1783 – Începe să traducă o Biblie după Septuaginta orientală.
• 1791 – Este coautor al vestitului Supplex Libellus Valachorum, un document ce milita pentru egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte națiuni din Transilvania, pentru înlăturarea iobăgiei.
• 1791-1806 – Scrie o istorie a românilor, în trei variante, fiecare dintre ele adresându-se câte unei categorii sociale din rândul românilor. Prima variantă, Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor, se adresează celor care ştiau carte la nivel mediu. A doua variantă este concepută sub formă de catehism şi se adresează celor cu puţină ştiinţă de carte, iar a treia variantă, numită Istoria şi lucrurile şi întâmplările românilor, rămasă neterminată din cauza morţii autorului, se adresează publicului savant.
• 1795 – Este tipărită la Biblia de la Blaj
• 1804 – Devine redactor şi cenzor al cărţilor româneşti care se tipăreau la Tipografia Universităţii din Buda, încercând să valorifice opera sa cu caracter naţional, în pofida opoziţiei dure a maghiarilor.

Povești care ne merg la suflet

„Urât iaşte românului să nu ştie începutul său, să nu ştie neamul său, pre mai marii săi şi istoria neamului său.” Samuil Micu

Autori

  • Nechifor Delia-Andreea

Legături utile