Gheza Vida Sculptor – un mare artist Data și locul nașterii 28 Februarie 1913, Baia Mare Data și locul morții 11 Mai 1980, Baia Mare Educație • 1920-1928 - Școala primară și Gimnaziul la Liceul Gheorghe Șincai din Baia Mare (profesori de desen, sculptorii Eugen Pascu și Gheorghe Manu)
• 1942-1944 - Academia de belle-arte din Budapesta
• A absolvit Universitatea Serală de Marxism - Leninism
Activitate • 1930 - luptă pentru îmbunătățirea vieții muncitorilor forestieri și a minerilor de care s-a simțit legat prin originea sa
• 1937 - își expune pentru prima dată creațiile în cadrul unei expoziții organizată de Societatea Pictorilor Băimăreni la Baia Mare
• 1936-1939 - are loc războiul civil în Spania unde în urma convingerilor sale politice, Gheza pleacă ca voluntar luptând de partea guvernului republican
• 1939 - se refugiază în Franța, unde va sta în lagărele de la Saint-Cyprien, Gurs și Argelès-sur-Mer. În tot acest timp va fi cunoscut ca Grigore, nume cu care își semnează și lucrările
• 8 august 1944 - se căsătorește cu pianista Elisabeta Kádár, fiica pictorului băimărean Géza Kádár
• În 1944, la o expoziție organizată la Cluj de autoritățile hortyste vor fi expuse, fără știrea și asentimentul artistului, trei lucrări confiscate de la evreii deportați
• 1945 - participă la prima expoziție de după Eliberarea Transilvaniei, organizată de noua societate artistică.
• Din 1946 participă la numeroase expoziții din țară (Baia Mare, Cluj, București) dar și străinătate (Veneția-1958 și 1976, Paris-1961, Varșovia-1962, Belgrad-1963, Praga-1964, Bologna-1965, Haga-1974, Bruxelles-1974, Oslo-1975, Copenhaga-1975, Londra-1976, Torino, Roma, Moscova, Budapesta, Sofia, Cairo, etc.)
• 1968 - este ales ca vicepreşedinte al "Uniunii Artiştilor Plastici din Romania"
• 1974 - a fost ales membru corespondent al Academiei Române
Lucrări
• "Cosaşul", "Dabinuşca", "Femeia cu găleată", "Răscoala", "Ţărancă cu greblă" (1934)
• "Ţăran încercând coasa", "Răscoala (II)" (1935)
• "Ţărancă", "Horia pe roată", "Semănătorul", "Mineri" (1936)
• "Miner", "Ţăran legat la stâlp", "Ţăran la interogatoriu" (1937)
• "Cap de copil" (azi pierdută)
• "Horea, Cloşca şi Crişan" (1939) Mai mult +
• "Tăietorul de lemne", "Aruncătorul de disc", "Nud de femeie", "Minerii", "Maternitate", "Țărancă cu coșul" (1942)
• "Miner obosit", "Copil mâncând", "Ţăran ridicând o poartă", "Miner ghemuit", "Miner cu lămpaş", "Muncitor forestier", "Dansator", "Muncitori forestieri" (1943)
• "Miner ghemuit cu lămpaş", "Muncitor forestier", "Miner", "Farfurie cu relief sculptat", "Buciumașul", "Dans Oșenesc" (1947)
• "Miner împingând vagonul", "Istoria răscoalelor ţărăneşti" (1948)
• "Stup de albine", "Mineri" (relief), "Femeie împovărată", "Miner cu sapa" (1949)
• "Obeliscul eliberării" - Baia Mare (1949)
• "Pintea Grigore judecând un boier"
• "Desţelenirea" (1955)
• "Monumentul minerului" - Baia Mare (1956)
• "Balada lui Pintea" (relief), "Răscoala", "La fân" (1957)
• "Cap de ţăran", "Odihna" (1957)
• "Horea, Cloșca și Crișan", "Horitoarea", "Totem" (1958)
• "Minerii" (relief), "Butinarul" (1959)
• "Miner strigând", "Recolta" (cariatidă), "Colectivista", "Nud" (1960)
• "Băiat citind", "Mineri spre şut" (altorelief), "Miner cu lampă" (1961)
• "Totem", "Nud", "Se unesc haturile" (1962)
• "Tropotiţa", "Carnaval la sat", "Totem", "Autoportret" (1963)
• "Monumentul ostaşului român" - Carei (în colaborare cu Anton Dîmboianu) (1964)
• "Monumentul Ţăranilor Martiri" - Moisei (1966)
• "Totem", "Figură grotescă", "Pintea Viteazul", "Candelabru" (1966)
• "Miner citind", "Priculiciul" (1968)
• "Ploaia", "Varvara", "Mărţoaia", "Ţăran din Maramureş", "Ţăran", "Nud" (1970)
• "Sfatul bătrânilor" - Baia Mare (1971)
• "Cap de ţăran", "Omul apelor", "Omul cu pasărea", "Vâlva minelor", "Monumentul Ţăranilor Martiri" - Moisei, "Omul pădurii", "Omul dintre focuri", "Solomonarul", "Priculiciul minei" (1972)
• "Muncitor forestier", "Fata pădurii", "Amintiri din copilărie", "Nud" (1973)
• "Nud", "Muncitor forestier", "Nud II", "Nud III" (1975)
• "Muncitor forestier", "Femeie cu fluier" (1976)
• "Ziua finelor" (1977)
• "Ziua finelor II", "Răstignire" (1978)
• "Dragoş Vodă" (neterminat), "Menumorut", "Copil mâncând", "Nud" (neterminat), "Doi mineri", "Bogdan Vodă" (1979)
• "Copil cu pasăre", "Femeia albă", "Nud", "Copil la izvor" (1980)
• "La plevașcă", "În pădure", "Omul nopții"
Premii și distincții
• 1948 - Ordinul Muncii, clasa a II-a
• 1949 - Ordinul "Steaua Republicii Populare Române", clasa a V-a
• 1949 - Premiul Ministerului Artelor şi Informaţiilor
• 1953 - Premiu de Stat pentru creația "Pintea judecând un boier"
• 1956 - Ordinul "Apărarea Patriei" clasa a III-a
• 1957 - Maestru emerit al artei
• 1963 - Ordinul Muncii, clasa I
• 1964 - Artist al Poporului
• 1965 - Ordinul "23 August" clasa a IV-a
• 1966 - Ordinul "Tudor Vladimirescu" clasa a III-a
• 1968 - Ordinul "Meritul cultural" clasa I
• 1971 - Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă
• 1971 - Erou al Muncii Socialiste
• 1973 - Steaua Republicii Socialiste România, clasa a I-a
• 2013 - titlul "Pro Urbe" (post mortem), decernat de Municipalitatea orașului Carei
Mai puțin - Povești care ne merg la suflet • La vârsta de 10 ani începe să sculpteze, cu un briceag reușind să cioplească o nuntă şi o înmormântare ţarănească. Acest talent al artistului a fost remarcat de șeful mamei sale care s-a hotărât să îi plătească studiile
• Admiraţia sa pentru țărani, care au avut și ei o contribuţie la operele sale, artistul sfătuindu-se de multe ori cu aceştia, a fost o muză ce l-a inspirat
• După invazia germană în Franța, este dus la muncă forțată în Germania, lângă Pădurea Neagră, dar evadează și ajunge la Baia Mare. Sosirea unui român în teritoriul răpit prin Dictatul de la Viena a fost interpretată ca trecere ilegală din România, și a fost pus sub supravegerea poliției. În cursul ocupației hortyste a fost de trei ori concentrat în detașamente de muncă forțată pentru români (chiar și când era student la Budapesta, în vacanța de vară)
• "În vara trecută oamenii Maramureşului - acei oameni pe care nu mi-i pot închipui decât falnici şi mândri - nu s-au dezminţit şi au ridicat la Moisei, din trainic şi nobil lemn de stejar, un complex monumental cum nu se mai găseşte, poate, în nici unul din satele ţării noastre. Un complex monumental, căruia i se poate spune aşa pe bună dreptate, ca şi aceluia ridicat de Brâncuşi la Târgu Jiu… Totul e sobru, sever, plin de simboluri şi semnificaţii profunde, scoţând de sub tristeţea cimentului, şi reintegrând în nobilele tradiţii ale Maramureşului, amintirea celor douzeci şi nouă de fii ai săi, ucişi de cea mai rea fiară ce şi-a purtat paşii pe acolo. Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădişte, este sculptorul Gheza Vida a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor" (Geo Bogza)
Autori - Mihalache Alin Gabriel
- Chiriac Cosmin
Bibliografie - Marin Mihalache - Vida Gheza (Corvina Kiadó, Budapesta, 1975)
- Raoul Șorban - VIDA (Editura Meridiane, București, 1981)
- Constantin Prut - Dicționar de artă modernă (București, 1982)
Legături utile |