• 1827 – Viitorul poet studiază mai întâi cu un dascăl grec, iar mai apoi în particular, cu dascălul Gheorghe Vida, maramureşean de obârşie, un împătimit cărturar care purta în desagă cronica lui Şincai în manuscris.
• 1828 – Având o stare materială din ce în ce mai bună, Vasile Alecsandri tatăl cumpără moşia Mirceşti de la hatmanul Alecu Ghica, spaţiu imortalizat de viitorul poet în Pasteluri.
• 1828-1834 – Este intern la pensionul Cuenim, unde este coleg cu Mihail Kogălniceanu.
• 1834, august – Împreună cu alţi tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza şi pictorul Negulici, este trimis la Paris, unde-şi dă bacalaureatul în octombrie 1835.
• 1836 – Frecventează facultatea de medicină, dar lectura marilor scriitori francezi îl face să întrerupă cursurile. În acelaşi an se înscrie la facultatea de drept pe care însă o abandonează.
• 1837 – Pregăteşte un bacalaureat în ştiinţe, urmând cursurile facultăţii de inginerie, pe care nu o termină.
• 1839 – Vasile Alecsandri scrie primele încercări literare în limba franceză: Zumarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata.
• Scriitorul a fost unul dintre fruntaşii mişcării revoluţionare din Moldova, redactând împreună cu Kogălniceanu şi C. Negri „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, principalul manifest al revoluţionarilor moldoveni.
• 1854 – Apare sub conducerea sa „România literară”, revistă la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar şi muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.
• 1859 – După ce îşi retrage candidatura la tronul Moldovei, renunţând în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri este numit de către acesta devenit domn al Moldovei, la 17 ianuarie ministru al afacerilor externe. Prin alegerea lui Cuza domn în Ţara Românească pe 24 ianuarie se înfăptuieşte visul de aur al românilor: Unirea Principatelor, Alecsandri fiind trimis apoi în Franţa, Anglia şi Piemont cu misiunea de a pleda în scopul recunoaşterii Unirii.
• 1863 – Ia naştere la Iaşi societatea Junimea, al cărei membru onorific a fost până la sfârşitul vieţii. În anul 1867 este ales membru al Societăţii literare române, devenită Academia Română.
• 1881 – Vasile Alecsandri primeşte Premiul Academiei pentru Literatură. OPERE
• 1843 – Apare în Albina Românească, Tătarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine şi lăcrămioare.
• 1848 – Scrie poezia „Către români”, intitulată mai târziu „Deşteptarea României”.
• 1850 – Vasile Alecsandri începe să lucreze la ciclul Chiriţelor cu Chiriţa din Iaşi.
• 1856 – Apare în Steaua Dunării, revista lui Kogălniceanu, poezia Hora Unirii.
• 1874 – Publică „Boieri şi ciocoi”, una dintre cele mai importante comedii.
• 1878 – Apare volumul „Ostaşii noştri” închinat eroismului românilor în războiul din 1877.
• 1881 – Apare ultimul volum din „Opere complete”, care cuprinde ciclurile „Legende nouă” şi „Ostaşii noştri”.
Legea ţării trata pe ţigani ca pe un lucru care se putea vinde şi cumpăra. Chiar pe uliţele oraşului Iaşi, aceste fiinţe omeneşti purtau lanţuri la mâini sau la picioare, ba unii chiar coarne de fier prinse de frunte şi legate prin coloane împrejurul gâtului. Erau bătuţi crud, osândiţi la foame şi la fum, închişi în închisori particulare, aruncaţi goi în zăpadă sau în râuri îngheţate. Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civilă nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite fiinţe. Era un spectacol grozav, strigător la cer. De aceea, povăţuiţi de spiritul secolului, de legile omenirii, un număr de boieri bătrâni şi tineri au întreprins de a spăla patria lor de ruşinea sclaviei. Vasile Alecsandri a fost unul din cei care a dezrobit ţiganii robi de pe moşia sa şi apoi el a fost cel care a împroprietărit ţăranii.
Aprecieri critice
„A lui liră multicoloră a răsunat la orice adiere ce s-a putut deştepta din mişcarea poporului nostru în mijlocia lui”.
„Vasile Alecsandri încheie o epocă şi deschide o alta. El e sinteza poetică a unei jumătăţi de veac şi totodată un poet nou, la care romantismul este depăşit în sensul reechilibrării clasice”. (Nicolae Manolescu) Citate
În 1838 când Alecsandri îşi începe primele creaţii literare în limba franceză, într-un moment de entuziasm spunând : „Îmi arunc biblioteca pe fereastră şi mă dedic literaturii”.
Acasă
