Hermann Julius Oberth

Părintele zborului cosmic

Data și locul nașterii

25 Iunie 1894, Sibiu

Data și locul morții

25 Iunie 1989, Nürnberg, Germania

Educație

• 1900 – La vârsta de şase ani, micul Hermann începe cursurile şcolii primare din Sighişoara. Tot acum îşi alcătuieşte şi un „carneţel de invenţii”. Prima sa invenţie a fost „moara de apă” concepută pentru cascada Niagara, apoi „maşina de fulgere”.
• 1904 – Începe cursurile gimnaziului „Bischof Teutsch”, de pe Dealul Şcolii.

Mai mult +

• 1912 – În iunie, tânărul Hermann a urcat pentru ultima oară cele 174 de trepte ale scării elevilor de la ,,Şcoala din Deal”, cu ocazia absolvirii gimnaziului din Sighişoara.
• 1913 – În toamna acelui an, Hermann pleacă la München, unde urma să studieze medicina „din dragoste pentru studiul naturii”, după spusele lui, mai degrabă însă, la insistenţele tatălui.
• 1914 – Este anul care întrerupe studiile universitare ale lui Hermann din cauza izbucnirii primului război mondial. Se întoarce în Transilvania şi pleacă pe front.
• 1915 – Tânărul Hermann ajunge pe frontul de răsărit, unde, după câteva luni, este rănit. Apoi este mutat la grupa sanitară, iar de acolo este repartizat la Spitalul din Sighişoara – unde efectuează stagiul de sergent sanitar, sub îndrumarea tatălui său.
• 1916 – Hermann reia cercetările de medicină spaţială.
• 1918 – În toamna acelui an, Oberth pleacă la Budapesta, pentru reluarea studiilor de medicină. Se îmbolnăveşte, la scurt timp, de „gripă spaniolă”.
• 1919 – În februarie, se înscrie la Universitatea din Cluj, Facultatea de fizică-matematică, unde rămâne doar un semestru. În toamnă pleacă la München.
• 1920 – Se transferă la Göttingen, la renumita universitate de acolo, cunoscută ca o citadelă a fizicii şi matematicii. Scopul său era să pună bazele unei teorii complete a rachetelor, şi apoi să-şi dea doctoratul.
• 1922 – În primăvara acelui an, Hermann a încheiat manuscrisul primei sale cărţi: „Racheta spre spaţiile interplanetare”. Cartea, deşi „o lucrare ştiinţifică riguroasă”, după aprecierea renumitului astronom Max Wolf, prezentată ca dizertaţie, a fost respinsă de Universitatea din Heidelberg.
• „Racheta spre spaţiile interplanetare” urma să devină opera standard în tehnica rachetelor şi a zborului cosmic. Cu această lucrare, Hermann Oberth şi-a susţinut examenul de diplomă la Facultatea de fizică din Cluj, unde se reînscrisese. Lucrarea de diplomă era aceeaşi lucrare respinsă în Germania şi refuzată de patru edituri. Spre surprinderea sa, însă, Universitatea din Cluj îi acordă titlul de profesor de fizică, cu cele mai cordiale felicitări.

Mai puțin -

Activitate

Cercetare
• 1909 – Analizează impactul acceleraţiei mărite asupra organismului uman, prin sărituri în apă de la o înălţime considerabilă şi, tot în acest sens, proiectează o centrifugă cu braţe în lungime de 35 de metri.
• 1911 – Ajunge la ideea genială de a folosi combustibili lichefiaţi pentru rachetă, cei mai potriviţi fiind alcoolul şi oxigenul lichid.

Mai mult +

• 1912 – Realizează primul proiect al rachetei pe bază de combustibil lichid.
• 1914 – Deduce formula de calcul a vitezei optime de zbor a rachetelor.
• 1917 – Proiectează prima rachetă de mare distanţă din lume, având 25 de metri în înălţime şi 5 metri în diametru şi care funcţiona pe bază de alcool, apă şi oxigen lichid, distanţa de zbor fiind calculată la 300 de kilometri.
• 1920 – Proiectează o rachetă interplanetară, de 100 de tone, ajungând astfel la ideea rachetei multietajate.
• 1921 – Concepe „modelul B”, o rachetă de altitudine pentru cercetări meteorologice, ce trebuia să atingă înălţimea de 2000 de kilometri.
• 1929 – Lansează prima rachetă ce folosea combustibil lichid, numită Kegeldüse, de doar doi metri înălţime, în cadrul filmărilor pentru pelicula „Femeie în Lună”.
• 1935 – Proiectează pentru prima dată o rachetă pe bază de combustibil solid, la care a folosit azotatul de amoniu şi praful de cărbune drept combustibil.
• 1938 – Proiectează şi realizează o rachetă nouă, cu alcool şi oxigen lichid, de dimensiuni impresionante: 24 de metri înălţime şi 100 de tone greutate. Era cea mai puternică rachetă cu o singură treaptă, calculată până atunci.
• 1942 – Pe 4 octombrie a avut loc lansarea, pentru prima dată, a unei rachete de tip „A4”, prima rachetă modernă de distanţă din lume, care a străpuns pragul Cosmosului.
• 1950 – Construieşte racheta teleghidată, pe bază de azotat de amoniu, pe care o proiectase la Mediaş, în 1935.
Invenţii brevetate
• Procedeul de propulsare a vehiculelor prin reacţia gazelor de ardere ejectate – 1929
• Procedeu şi dispozitiv de ardere, de exemplu pentru rachete – 1929
• Procedeu de combustie rapidă pentru combustibili – 1929
• Ajutajul conic – 1930 (primul motor de rachetă cu combustibil lichid al savantului)
• Procedeu şi dispozitiv de combustie rapidă – 1931
• Rachetă sau alt vehicul propulsat prin reacţie – 1942
Principalele lucrări de specialitate
• „Racheta spre spaţiile interplanetare”, München, Editura „Oldenbourg”, 1923
• „Căile navigaţiei spaţiale”, München, Editura „Oldenbourg”, 1929, Bucureşti, Editura „Kriterion”, 1974
• „De la racheta cu artificii la nava cosmică. Domeniile de aplicaţie ale rachetelor”, Berlin, 1929
• „Despre optimizarea rachetelor multietajate”, Peenemünde, 1941
• „Reglarea vitezei de zbor la rachetele antiaeriene”, Berna, 1948

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• În 1928, Hermann Oberth a fost angajat drept consultant ştiinţific la turnarea filmului „Femeie în Lună”, regizat de Fritz Lang, lansat în 1929. Cu această ocazie, construieşte în atelierele UFA o „rachetă adevărată”, care contribuie la succesul internaţional al peliculei menţionate.
• După succesul lansării rachetei lunare Saturn V, Wernher von Braun, conducător al programului german de creare a rachetelor şi unanim considerat „părintele” programului spațial al Statelor Unite a dedicat profesorului şi mentorului său Hermann Oberth o plachetă comemorativă.
Citate
• „Nimic nu este pe Pământ imposibil, trebuiesc doar descoperite mijloacele necesare realizării.”
• „Nu mai suntem dispuşi să acceptăm graniţele atmosferei terestre drept graniţe ale existenţei umane.”
• „Sistemul nostru educaţional este ca un automobil care are faruri foarte puternice în spate, iluminând intens trecutul. Dar privind în faţă lucrurile abia pot fi distinse.”
Aprecieri critice
• „Nu vom uita, noi cei din British Interplanetary Society, că aceste rezultate memorabile se întemeiază pe strădaniile pionierilor zborului cosmic, printre care vă număraţi în primul rând Dumneavoastră şi suntem foarte mândri să vă avem ca membru de onoare al societăţii noastre.” (L.R. Shepherd – Londra)
• „Hermann Oberth este unul din marii fondatori ai ştiinţei şi tehnicii spaţiale, ai zborului omului spre stele. El a transpus acest vis milenar al omenirii în limbajul formelor şi al proiectelor de construcţii... Savanţii şi inginerii români îl cinstesc şi îl admiră pe Hermann Oberth ca pe unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă ai zilelor noastre şi, totodată, ca pe unul dintre cei mai înzestraţi compatrioţi ai noştri.” (Academician Elie Carafoli)

Autori

  • Forgaci Ioana
  • Livenschi Lucia Flavia

Bibliografie

  • Nagy, V., (2007), Hermann Oberth – Seria Personalia nr. 16, Tipografia Bibliotecii Judeţene Astra, Sibiu

Legături utile