• 1912 – În iunie, tânărul Hermann a urcat pentru ultima oară cele 174 de trepte ale scării elevilor de la ,,Şcoala din Deal”, cu ocazia absolvirii gimnaziului din Sighişoara.
• 1913 – În toamna acelui an, Hermann pleacă la München, unde urma să studieze medicina „din dragoste pentru studiul naturii”, după spusele lui, mai degrabă însă, la insistenţele tatălui.
• 1914 – Este anul care întrerupe studiile universitare ale lui Hermann din cauza izbucnirii primului război mondial. Se întoarce în Transilvania şi pleacă pe front.
• 1915 – Tânărul Hermann ajunge pe frontul de răsărit, unde, după câteva luni, este rănit. Apoi este mutat la grupa sanitară, iar de acolo este repartizat la Spitalul din Sighişoara – unde efectuează stagiul de sergent sanitar, sub îndrumarea tatălui său.
• 1916 – Hermann reia cercetările de medicină spaţială.
• 1918 – În toamna acelui an, Oberth pleacă la Budapesta, pentru reluarea studiilor de medicină. Se îmbolnăveşte, la scurt timp, de „gripă spaniolă”.
• 1919 – În februarie, se înscrie la Universitatea din Cluj, Facultatea de fizică-matematică, unde rămâne doar un semestru. În toamnă pleacă la München.
• 1920 – Se transferă la Göttingen, la renumita universitate de acolo, cunoscută ca o citadelă a fizicii şi matematicii. Scopul său era să pună bazele unei teorii complete a rachetelor, şi apoi să-şi dea doctoratul.
• 1922 – În primăvara acelui an, Hermann a încheiat manuscrisul primei sale cărţi: „Racheta spre spaţiile interplanetare”. Cartea, deşi „o lucrare ştiinţifică riguroasă”, după aprecierea renumitului astronom Max Wolf, prezentată ca dizertaţie, a fost respinsă de Universitatea din Heidelberg.
• „Racheta spre spaţiile interplanetare” urma să devină opera standard în tehnica rachetelor şi a zborului cosmic. Cu această lucrare, Hermann Oberth şi-a susţinut examenul de diplomă la Facultatea de fizică din Cluj, unde se reînscrisese. Lucrarea de diplomă era aceeaşi lucrare respinsă în Germania şi refuzată de patru edituri. Spre surprinderea sa, însă, Universitatea din Cluj îi acordă titlul de profesor de fizică, cu cele mai cordiale felicitări.

• 1912 – Realizează primul proiect al rachetei pe bază de combustibil lichid.
• 1914 – Deduce formula de calcul a vitezei optime de zbor a rachetelor.
• 1917 – Proiectează prima rachetă de mare distanţă din lume, având 25 de metri în înălţime şi 5 metri în diametru şi care funcţiona pe bază de alcool, apă şi oxigen lichid, distanţa de zbor fiind calculată la 300 de kilometri.
• 1920 – Proiectează o rachetă interplanetară, de 100 de tone, ajungând astfel la ideea rachetei multietajate.
• 1921 – Concepe „modelul B”, o rachetă de altitudine pentru cercetări meteorologice, ce trebuia să atingă înălţimea de 2000 de kilometri.
• 1929 – Lansează prima rachetă ce folosea combustibil lichid, numită Kegeldüse, de doar doi metri înălţime, în cadrul filmărilor pentru pelicula „Femeie în Lună”.
• 1935 – Proiectează pentru prima dată o rachetă pe bază de combustibil solid, la care a folosit azotatul de amoniu şi praful de cărbune drept combustibil.
• 1938 – Proiectează şi realizează o rachetă nouă, cu alcool şi oxigen lichid, de dimensiuni impresionante: 24 de metri înălţime şi 100 de tone greutate. Era cea mai puternică rachetă cu o singură treaptă, calculată până atunci.
• 1942 – Pe 4 octombrie a avut loc lansarea, pentru prima dată, a unei rachete de tip „A4”, prima rachetă modernă de distanţă din lume, care a străpuns pragul Cosmosului.
• 1950 – Construieşte racheta teleghidată, pe bază de azotat de amoniu, pe care o proiectase la Mediaş, în 1935.
Invenţii brevetate
• Procedeul de propulsare a vehiculelor prin reacţia gazelor de ardere ejectate – 1929
• Procedeu şi dispozitiv de ardere, de exemplu pentru rachete – 1929
• Procedeu de combustie rapidă pentru combustibili – 1929
• Ajutajul conic – 1930 (primul motor de rachetă cu combustibil lichid al savantului)
• Procedeu şi dispozitiv de combustie rapidă – 1931
• Rachetă sau alt vehicul propulsat prin reacţie – 1942
Principalele lucrări de specialitate
• „Racheta spre spaţiile interplanetare”, München, Editura „Oldenbourg”, 1923
• „Căile navigaţiei spaţiale”, München, Editura „Oldenbourg”, 1929, Bucureşti, Editura „Kriterion”, 1974
• „De la racheta cu artificii la nava cosmică. Domeniile de aplicaţie ale rachetelor”, Berlin, 1929
• „Despre optimizarea rachetelor multietajate”, Peenemünde, 1941
• „Reglarea vitezei de zbor la rachetele antiaeriene”, Berna, 1948