George Coșbuc

Poetul României pitorești

Data și locul nașterii

20 Septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud

Data și locul morții

9 Mai 1918, București

Educație

• 1871 - poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou; din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I
• 1873 - pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu
• 1875 - în clasa a IV-a se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876
• 1884 - își susține examenul de bacalaureat; după trecerea acestuia, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română
• A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români

Activitate

Activitate ca traducător
• 1881 - La vârsta de numai 15 ani, Societatea Virtus Romana Rediviva i-a acordat un premiu la concursul literar pentru traducerea unei versiuni din Odiseea, din care va publica fragmentar în revistele literare românești începând cu anul 1902 și parțial, în 1918, la Casa Școalelor
• A tradus din Don Carlos de Schiller
• Un rol important în activitatea de traducător a lui Coșbuc îl are tălmăcirea Divinei Comedii, pe care Tudor Vianu o caracteriza drept „opera cea mai de seamă a măiestriei sale poetice”
• În Antologia sanscrită Coșbuc a tradus, fragmentar, părțile cele mai reprezentative ale literaturii de meditație indiană (Rig Veda, Mahabharata, Ramayana)
• 1911 - publicarea întregii traduceri a Divinei Comedii, „una dintre cele mai expresive traduceri pe care le cunoaște lumea”
• 1925, 1927, 1931 – publicarea postumă a traducerii Divinei comedii

Activitatea literară - volume
• 1893 - „Balade și idile”
• 1896 - „Fire de tort”
• 1899 - „Războiul nostru pentru neatârnare”
• 1899 - „Povestea unei coroane de oțel”
• 1902 - „Ziarul unui pierde vară”
• 1904 - „Cântece de vitejie”

Poezii - selecție
• La oglindă
• Numai una!
• Rea de plată
• Scara
• Vestitorii primăverii
• Mama
• Iarna pe uliță
• Nunta Zamfirei
• Trei, Doamne, și toți trei
• O scrisoare de la Muselim Selo
• Noi vrem pământ
• Regina ostrogoților
• El Zorab
• Lordul John

Activitatea publicistică
• 1884 - își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu
• 1886 - muncește în redacţia revistei „Lumea ilustrată”, publicaţie cu caracter enciclopedic, editată la Bucureşti
• La Bucureşti, George Coşbuc a mai făcut parte şi din conducerea revistelor „Vatra (1894)”, „Foaie interesantă (1897)”, „Sămănătorul (1901)” şi „Viaţa literară”.
• În momentul constituirii definitive a colectivului redacţiei „Vatra”, Coşbuc era destinat să fie elementul de bază, cum va mărturisi Slavici în amintirile sale: „Când noi, Caragiale, Coşbuc și eu, am luat cu C. Sfetea, înţelegerea să publicăm „Vatra”, ne puneam nădejdea în Coşbuc, pe care-l ştiam înzestrat cu multe şi mari destoinicii și totodată şi muncitor”.

Povești care ne merg la suflet

• George Coşbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărăşia basmelor povestite de mama sa. Primele noţiuni despre învăţătură le primeşte de la ţăranul Ion Guriţă, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coşbuc auzise că „… știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coşbuc învață să citească încă de la vârsta de cinci ani.
• Trecând munţii în Vechiul Regat, Coşbuc duce o viaţă grea, fiind nevoit să accepte diverse slujbe umile şi mărunte însărcinări în redacţiile ziarelor (ca de pildă un soi de salahoreală la „Lumea ilustrată” a lui Ignatz Herz), până la apariţia primului său volum de poezii „Balade şi Idile”, în 1893.
• În vara anului 1895, George Coşbuc se căsătoreşte cu Elena, sora lui Constantin Sfetea (ambii fiind copiii comerciantului Oprea P. Sfetea, din Braşov) şi, din acest moment, starea lui materială se îmbunătăţeşte simţitor, cu atât mai mult cu cât, în anii următori, îi apar alte volume de poezii şi proză, care îi consolidează prestigiul literar.

Citate ale poetului George Coşbuc
• „Gradometrul cultural al popoarelor e literatura, căci ea reprezintă averea sufletească a lor.”
• „Cultura omoară naivitatea şi ştiinţa goneşte simplitatea.”
• „Soarele răsare roşu şi tot roşu el apune. Omul bun în zile rele e tot bun ca-n zile bune.”

Autori

  • Vasilachi Smărăndiţa Elena, 9E

Bibliografie

  • Vladimir Streinu, Clasicii noștri, București, Casa Școalelor, 1943 (reeditat în 2002)
  • Dumitru Micu, George Coșbuc, București, Editura Tineretului, 1966

Legături utile