Smaranda Brăescu

Prima femeie paraşutist din România, prima campioană mondială a României

Data și locul nașterii

21 Mai 1897, sat Hânţeşti, jud. Galaţi

Data și locul morții

2 Februarie 1948, Cluj

Educație

• 1904-1909 – Şcoala primară din comuna Vizureşti
• 1911-1916 – Şcoala profesională de fete din Bârlad
• 1924-1928 – Academia de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică
• 1928 – pregătire ca paraşutist în Germania, cu instructorul Otto Heinecke
• 1932 – Şcoala de pilotaj „Curtiss Wright” de la „Rosevelt Field”; la 8 octombrie 1932 obţine Licența de Pilot Particular (PPL) nr. 27166, fiind prima femeie din Europa care a obținut brevetul de pilot în Statele Unite ale Americii

Activitate

• 1918 – învăţătoare în satul natal, Hânţeşti
• 1924-1929 – funcţionară la Astra Română
• 1928 – la 5 iulie efectuează primul salt cu paraşuta, devenind prima femeie paraşutist din România; saltul a fost făcut în Germania, pe aerodromul Staaken
• 1928 – la 28 octombrie efectuează primul salt cu paraşuta în România, pe aerodromul Băneasa, Bucureşti
• 1929-1930 – face demonstraţii de salturi cu paraşuta în ţară: Braşov-24 iulie 1929; Galaţi- decembrie 1929; Iaşi-mai 1930; Cluj-Napoca; Satu-Mare-17 august 1930 (accident urmat de 6 luni de spitalizare)
• 1931 – la 2 octombrie stabileşte primul record mondial feminin de paraşutism al României, cu un salt de la 6000 m; zborul a fost făcut pe aerodromul Pipera, Bucureşti, pilotul avionului fiind celebrul Alexandru Papană

Mai mult +

• 1932 – la 19 mai stabileşte recordul mondial absolut de paraşutism (bărbaţi şi femei), cu un salt de la 6929 m; zborul a fost făcut de pe aerodromul Sacramento, lângă San Francisco; Smaranda Brăescu devine „prima sportivă a lumii”
• 1935 – efectuează un zbor plin de peripeţii pe ruta Staaken(Londra)-Dieppe(Franţa)-Le Bourget(Paris)-Nancy-Munchen-Viena-Arad-Tr.Severin-Bucureşti
• 1936 – la 26 aprilie face un zbor nonstop pe ruta București-Belgrad-Zagreb-Veneția-Roma (1150 km)
• 1936 – la 19 mai face un zbor pe ruta Roma-Tripoli(Tunisia) (1100 km), realizând prima traversare cu avionul a Mediteranei
• 1936 – la 30 mai realizează zborul retur pe ruta Tripoli-Brindisi-Atena-Sofia-București
• 1941 – instructor voluntar la Batalionul 1 de parașutișt, la Popești Leordeni
• În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest, în cadrul escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia
Distincţii
• Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa „Crucea de Aur” cu două barete
• Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a, pentru activitatea de pe front

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• 1931 – Smaranda Brăescu pleacă la New York, pentru a doborî şi recordul Americii, dând scepticilor o replică memorabilă: „Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin pentru mine. Îmi dăruiesc viaţa ţării şi vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare!” („My life means nothing if I'm keeping it for myself. I dedicate my life to my country, and I want to live it in glory. I will only come back as a winner.” (addressing American Journalists in 1931 in New York, before she beat the World record at parachute jumping, at 7,000 m))
• După obţinerea recordului mondial absolut, impresarul Nat Black i-a propus Smarandei Brăescu să efectueze (contra unor sume astronomice) demonstraţii pe timp de noapte cu un costum reflectorizant. Smaranda a refuzat şi a acceptat doar să execute salturi pentru testarea paraşutelor firmelor „Irvin” şi „Schroeder”, spunând: „Eu am adus ţării mele un record mondial şi nu-mi pot transforma victoria într-o afacere. Eu reprezint România şi mă port ca atare!” („I brought a record to my country, and I can't transform the glory into a business. I represent Romania and I must act accordingly.” (declining a lucrative contract for show jumping in America, after she beat the World record for parashute jumping, in 1932))

Mai mult +

• În zborul de la Londra la Bucureşti, avionul Miles M.2H Hawk Major pilotat de Smaranda Brăescu a purtat pe cerul Europei tricolorul românesc. Botezat „Aurel Vlaicu”, avionul avea fuzelajul albastru, iar aripile erau vopsite în „tricolorul românesc”: albastru, galben și roșu
• Peste tot pe unde a umblat, Smaranda Brăescu umbla îmbrăcată cu ia românească, lucru care se vede în multe fotografii ale paraşutistei
• Protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control. Acesta ajunge în posesia delegaţiei sovietice, iar Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare. Fusese acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Mişcarea pentru Libertate şi Sumanele Negre) şi că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor. S-a ascuns, probabil într-o mănăstire, sub numele de Maria Popescu. S-a îmbolnăvit de cancer mamar şi a fost operată de profesorul Fălcoianu şi internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţeganu şi a conferenţiarului Macovei, dar în zadar. Nu se cunoaşte cu certitudine locul unde a fost înmormântată, dar se presupune că rămăşiţele i s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj

Mai puțin -

Autori

  • Şerban Marinel

Bibliografie

  • Sireteanu, Ana Maria; Sireteanu, Tudor. Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu., Ed. Vremea, Bucureşti, 2010

Legături utile