Emil Racoviţă

Fondatorul Biospeologiei

Data și locul nașterii

15 Noiembrie 1868, Iaşi

Data și locul morții

17 Noiembrie 1947, Cluj

Educație

• Şi-a început educaţia la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă. Fostul elev al geologului Grigore Cobălcescu, studiază la Facultatea de Drept din Paris. După obţinerea cu succes a licenţei în drept, se înscrie şi la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea Sorbona, Paris.

Activitate

• A fost un savant, explorator, speolog şi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 şi a fost preşedinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929.
• În 1897 este recomandat să participe ca naturalist al Expediţiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache.

Mai mult +

• Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe asupra florei şi faunei. Savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine meritată.
• În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de ştiinţe a Universităţii din Cluj, unde a înfiinţat primul institut de biospeologie din lume.
Lucrări importante
• Cele 1.300 de exemplare din flora şi fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviţă au fost studiate de numeroşi cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală şi animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene El a rămas în istoria ştiinţei ca descoperitor al balenei cu cioc.
• Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peştera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează şi renunţă la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane.
• În 1907, va publica „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. În 1920, înfiinţează la Cluj primul Institut Speologic din lume.
Funcţii deţinute
• Senator, reprezentat al Universităţii din Cluj 1922-1926
• Rector al Universităţii din Cluj 1929-1930
• Preşedinte al Academiei Române de Ştiinţe 1926 - 1929
• Director al Institutului de Speologie 1920 - 1947
• Membru al mai multor asociaţii ştiinţifice.
Cărţi publicate
• „Essai sur les problemes biospeologiques” (1907)
• Cétacés. Voyage du S. Y. Belgica en 1897-1899. Résultats scientifiques. Zoologie. J. E. Buschmann, Anvers, 1903.
• Énumération des grottes visitées, seriile 1-7. Archives de Zoologie expérimentale et générale, Paris, 1907-1929 (în colaborare cu R. Jeannel).
• Speologia. O Ştiinţă nouă a străvechilor taine subpământeşti. Astra, Secţia Ştiinţelor naturale, Biblioteca populară, Cluj, 1927.
• Evoluţia şi problemele ei (1929)

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

În ciuda bugetului restrâns al expeditiei, naturalistul Emil Racoviţă primeşte bani pentru cumpărături de laborator? „Ia tot ce-ţi pofteste inima!”. Printre altele, îşi achiziţionează un microscop de ultimă generaţie. Mai sunt 3 luni şi jumătate până la plecarea vasului şi Racoviţă le scrie celor de la Carl Zeiss din Viena: „Microscopul procurat de la dumneavoastră are o optică perfectă, dar măsuţa pe care glisează lama este defectuoasă. Aveţi alăturat o schiţă. Vă propun să urmaţi modelul alăturat”. După o luna şi jumatate, de la Viena vine un colet special: un nou microscop, gravat „E. G. Racoviţă”. Până la plecarea programată pe 16 august 1897, la Anvers, Racoviţă are timp să se acomodeze cât de cât cu terminologia marinărească şi să-i cunoască pe viitorii săi colegi de expediţie, al căror animator spiritual va deveni, graţie felului său foarte deschis de a fi. Momentul îmbarcării este unul deosebit de emoţionant. „Pe chei eram mişcat de durerea sărmanilor mei părinţi. Dacă nu i-aş fi avut pe ei, aş fi plecat la drum tot atât de liniştit ca într-o călătorie de plăcere”, avea să noteze Racoviţă în jurnalul său de călătorie.

Autori

  • Lupaşcu Codrin
  • Grigoriu Ştefan

Bibliografie

  • Alexandru Marinescu: O expediţie numită „Belgica”, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1991, ISBN 973-25-0281-9
  • Anca Bănărescu, Alexandru Iftimie şi Alexandru Marinescu: Emil Racoviţă: jurnal, Editura Compania, Bucureşti, 1997, ISBN 973-99224-6-4
  • Alexandru Marinescu: Emil Racoviţă şi expediţia „Belgica”, Editura All, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9431-06-2
  • Gheorghe Racoviţă: A şti sau a nu şti. Adevărurile vieţii lui Emil Racoviţă. Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999, ISBN 973-27-0631-7

Legături utile