Nicolae Bălcescu

Istoric, scriitor şi revoluţionar român

Data și locul nașterii

29 Iunie 1819, Bucureşti

Data și locul morții

29 Noiembrie 1852, Palermo, Italia

Educație

• Fiind născut într-o familie de mici boieri, Nicolae Bălcescu a luat lecţii particulare de la un arhimandrit grec și de la J.A. Vaillant.
• Începând cu anul 1832, a studiat la ,,Colegiul Sfântul Sava”. Din matricolele școlii reiese că în 1832 era în clasa a V-a, iar în 1835-1836, la vârsta de 15 ani era în clasele complementare. Aici a studiat istoria universală, aritmetica, algebra, geometria, trigonometria, filozofia formală, dreptul civil român, limba franceză, elinească şi latină.
• După 6 ani de studiu, la vârsta de 19 ani, intră în oștirea română ca elev al școlii militare.
• În anul 1847 face călătorii de studii în Franţa şi Italia.

Activitate

• 1840 – Participă la conspiraţia lui D. Filipinescu. Aceasta eșuează, astfel încât Nicolae Bălcescu urmează o detenţie la mănăstirea Mărgineni, unde i se zdruncină sănătatea.
• 1843 – Întemeiază societatea secretă „Frăţia”, care pregătea mișcările revoluţionare de la 1848

Mai mult +

• 1844 – Apare în revista „Propășirea” cu prima scriere istorică „Puterea armată și arta militară de la întemeierea Prinţipatului Valahiei și până acum”
• 1845-1847 – Activează ca membru al „Asociaţiei literare”
• 1845 – Împreună cu August Treboniu Laurian editează revista „Magazin istoric pentru Dacia”
• 1846 – Începe redactarea operei sale capitale „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”
• 1848 – Participă la Revoluţia din Paris
• iunie-septembrie – Este fruntașul mișcării revoluţionare din Ţara Românească, aceasta fiind înfrântă, este exilat la Paris, unde i se agravează boala de plămâni
• 1851 – Sub îndrumarea lui Nicolae Bălcescu se înfiinţează Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Ideologia comunistă românească, sprijinindu-se pe unele lucrări ale lui Karl Marx (Karl Marx, Însemnări despre români, Editura Politică, Bucureşti, 1964, n.r.), îl considera pe Nicolae Bălcescu drept un înaintaş al acesteia. De aceea, pe biletele bancare româneşti, de 100 de lei, ediţiile 1952 şi 1966, a fost gravată imaginea lui Nicolae Bălcescu. Peste 10 localităţi rurale, precum şi străzi din România comunistă au primit numele lui Nicolae Bălcescu, în memoria revoluţionarului paşoptist.

Mai mult +

• Un exemplu de caracterizare făcută de către ideologia comunistă lui Nicolae Bălcescu: „Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă a revoluţiei de la 1848. E tipul revoluţionarului care, înţelegând mersul istoriei, și-a dat seama că adevărata revoluţie trebuie să se sprijine pe forţa poporului, să-i exprime năzuinţele și drepturile. Bolnav de ftizie, având de îndurat lipsurile și greutăţile exilului, în preajma ultimei sale călătorii spre ţărmurile cu climă blândă ale Mediteranei, unde își va da sfârșitul, Nicolae Bălcescu ne apare în acest portret cu fruntea vastă de gânditor, dominată de focul privirii, cu ochii mari, pătrunzători, care exprimă o adâncă viaţă interioară.”
• Nicolae Bălcescu a murit la Palermo, dar nu a fost îngropat la groapa săracilor cum s-a crezut, ci transportat la mănăstirea Capucinilor, specializată în mumificări. Mumia lui poate fi văzută și astăzi în galeria acelei mănăstiri, cu menţiunea: „Nicolae Bălcescu, prim ministru al Valachiei”.

Mai puțin -

Autori

  • Ivlev Tamara Luiza

Legături utile

Nicolae Bălcescu – sufletul revoluţiei de la 1848

Nicolae Bălcescu – destinul unui revoluţionar

Teatru radiofonic – Bălcescu, de Camil Petrescu