Petre Carp Fondator al Junimii, membru marcant al Partidului Conservator  Data și locul nașterii 29 Iunie 1837, Iaşi Data și locul morții 19 Iunie 1919, Ţibǎneşti, jud. Iaşi Educație • Este trimis încǎ de copil la Berlin (1850), unde învaţǎ la „Französische Gymnasium” (Liceul Francez)
• În anul 1858 îşi ia bacalaureatul şi se înscrie la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice din cadrul Universitǎţii din Bonn, dar urmează şi cursuri de filosofie, artă, sociologie.
Activitate • În 1864, Carp a participat la înfiinţarea societǎţii Junimea, cea mai importantǎ grupare literarǎ din România secolului al XIX-lea, de activitatea cǎ¬reia şi-au legat numele Eminescu, Caragiale şi Creangǎ
• În toamna anului 1865, soseşte la Bucureşti şi ocupǎ postul de auditor la Consiliul de Stat
• A fost iniţiat în francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iaşi, iar la 19 noiembrie aceluiaşi an, primeşte gradul de Companion
• Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat ca unul dintre fruntaşii Partidului Conservator din acea perioadǎ
• Se alǎturǎ „monstruoasei coaliţii”, iar liderii conspiraţiei i-au rǎsplǎtit atitudinea numindu-l secretar al Locotenenţei Domneşti, apoi la conducerea Agenţiei diplomatice de la Paris (26 mai 1866 - 4 august 1867)
• A fost ales în numeroase rânduri deputat şi senator în Parlamentul României
• În 1870, tânǎrul junimist obţine şi primul ministeriat, cel al Externelor, în cabinetul Epureanu
• A îndeplinit numeroase funcţii politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea ţǎrii dupǎ plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Strǎine, ministru Cultelor şi Instrucţiunii, ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, ministrul Finanţelor), fiind ales de douǎ ori preşedinte al Consiliului de Miniştri
• A activat în cadrul diplomaţiei româneşti îndeplinind funcţiile de agent diplomatic la Viena şi Berlin (martie 1871-aprilie 1873) şi ulterior la Roma (aprilie - octombrie 1873)
• În anul 1891 gruparea "junimistǎ" se desprinde din cadrul Partidului Conservator şi formează Partidul Constituţional, iar Petre P. Carp este ales preşedinte
• Dupǎ fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din România a fost ales preşedinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 - 14 mai 1913)
• În timpul Primului Rǎzboi Mondial a fost unul dintre susţinǎtorii ideii de intrare a României în rǎzboi alǎturi de Puterile Centrale
• A fost prim-ministru al României de douǎ ori (19 iulie 1900-27 februarie 1901 şi 14 ianuarie 1911-10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator
Povești care ne merg la suflet • A avut prilejul sǎ se întâlnească la Berlin cu cancelarul Otto von Bismark, cu care a avut o confruntare verbalǎ durǎ. Au fost discutate mai multe chestiuni printre care cea a cǎilor ferate din România, dar şi cea a statutului evreilor de la noi. Bismarck i-a reproşat lui Petre P. Carp cǎ românii sunt antisemiţi, recurgând la o afirmaţie extrem de gravǎ, nefondatǎ: „Sunteţi nişte sǎlbatici. Mi s-a spus cǎ aruncaţi cu pietre în evrei şi le spargeţi capetele”. Replica lui Carp, care luase apǎrarea evreilor în Adunarea Deputaţilor în 1868 şi mai târziu în 1879, a venit tǎios, dar şi ironic: „Excelenţa Sa nu trebuie sǎ uite cǎ românul a ieşit abia de curând din Epoca de Piatrǎ”.
• Ca parlamentar, îşi exprima convingerea cǎ în România politică trebuie sǎ facǎ persoanele bogate, întrucât numai o stare materialǎ confortabilǎ permite omului politic sǎ-şi apere convingerile, în caz contrar existând riscul vulnerabilitǎţii sale morale
• Junimiştii au decis sǎ îşi fondeze propria formaţiune, Partidul Constituţional, pe 1 mai 1891, al cǎrei preşedinte este ales Petre P. Carp. Aceastǎ funcţie îl va consacra pe liderul junimist drept unul dintre cei mai mari oameni de stat ai României din istorie.
Autori Bibliografie Legături utile |
Acasă
