Theofil Simenschy

Unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai filologiei clasice româneşti

Data și locul nașterii

27 Ianuarie 1892, Iaşi

Data și locul morții

15 Decembrie 1968, Iaşi

Educație

• 1910 – a absolvit Liceul Naţional din Iaşi, ca şef de promoţie; în toamna aceluiaşi an, a început să frecventeze cursuri şi seminarii de filologie clasică şi modernă în cadrul Universitaţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi.
• 1913 – obţine licenţa în filologie clasică
• 1927 – obţine titlul de doctor, după strălucita susţinere a tezei „Le complément des verbes qui signifient „entendre” chez Homère”.

Activitate

• 1926 – este numit asistent la Catedra de Limbă şi Literatură Greacă la Universitatea din Iaşi
• 1942 – este numit profesor titular de gramatică indo-europeană.
• 1949 – apogeul cercetărilor sale în domeniul sintaxei comparate a limbilor indo-europene îl constituie lucrarea „La construction du verbe dans les langues indo-européenes”, apreciată de lingvistul G. Ivănescu drept o contribuţie cu adevărat revoluţionară în sintaxa complementului.
• A elaborat gramatici destinate elevilor și studenţilor clasicişti, de nivelul celor europene: Gramatica limbii latine (1924), Gramatica limbii greceşti(1935), preţuită de reputatul elenist francez P. Chantraine, Gramatica limbii sanscrite (1959), prima de acest fel de la noi.
• Devine un traducător de mare vocaţie din literatura sanscrită: Panciatantra (1932), Upanişade (1937), Povestea lui Nala, episod din Mahabharata, pentru care a primit Premiul Academiei Române (1938).
• A făcut parte din reputate societăţi stiinţifice din ţară şi din străinatate: Société de Linguistique din Paris, Indogermanische Gesellschaft, Association pour l’encouragement des études grecques, Societatea română de lingvistică, Societatea de Studii Clasice.
• Şi-a dedicat cu precădere activitatea didactică şi ştiinţifică studiului comparativ al limbilor indo-europene, aplecându-se însă cu neistovit interes şi spre literaturile sanscrită, greacă, latină şi română.
• A fost preocupat şi de cercetarea influenţelor antice asupra operei autorilor români, lucrările sale despre sintaxa cronicii lui Grigore Ureche, despre elementele grecești din poezia lui Eminescu, despre motivele folclorice străvechi în opera lui Caragiale și Ispirescu, despre antologia sanscrită a lui G. Coșbuc fiind de referinţă.

Povești care ne merg la suflet

Citate
• Oricât de importantă şi de frumoasă ar fi o cugetare, valoarea ei atârnă de acela care o spune. Un adevăr banal are un răsunet mai puternic în sufletul nostru, dacă-i rostit sau scris de un om celebru, decât o vorbă genială spusă întâmplător de un om obscur. Trei elemente determină valoarea unui aforism: fondul, forma şi autorul.
• Tăcerea, singurătatea, munca. Acestea ne ajută să străbatem valurile vieţii.
• Nu citiţi niciodată cărţi bune. Da, da, luaţi creionul şi notaţi: nu citiţi niciodată cărţi bune; căci dacă aţi avea trei existenţe, tot nu aţi avea timp să le citiţi pe cele foarte bune.

Autori

  • Raluca Simionescu

Legături utile