Simion Florea Marian

Folclorist și etnograf român, membru titular al Academiei Române

Data și locul nașterii

1 Octombrie 1847, Ilişeşti, Suceava

Data și locul morții

24 Aprilie 1907, Suceva

Educație

• primele două clase le face la Ilişeşti, începând cu 1859, într-o scoală deschisă pe lângă biserica din sat
• continuă studiile la Hauptschule (Școala poporală germană) din Suceava, şcoală înfiinţată de austrieci în 1783, şcoală celebră pentru severitatea pedepselor aplicate elevilor care nu vorbeau nemţeste; absolvă această școală în 1862
• din 1863 începe să studieze la Liceul cezaro-crăiesc din Suceava cu primul profesor laic român al liceului, profesorul Ștefan Nosievici, la care tinerii elevi români găseau sprijin statornic şi care a canalizat tinerilor interesul pentru tradiţii şi spre întreaga cultura a bucovinenilor
• Studiază şi la Gimnaziul din Năsăud, unde este atras de iluminismul Școlii ardelene
• absolvă Facultatea de Teologie din Cernăuţi, cu mențiunea 'purtare eminentă şi pregătire exemplară'

Activitate

• Simion Florea Marian este considerat unul dintre cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători
• Simion Florea Marian a fost pe rând preot în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (în apropiere de Cernăuți) (1877) și Siret (1877-1883), profesor de religie și limba română la "școala poporală" și la "școala reală inferioară" din Siret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava (1893-1907). A fost de asemenea un membru activ al Academiei Române (1881), membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară "România Jună" din Viena, "Junimea" și "Dacia" din Cernăuți)
Lucrări de folclor
• "Poesii poporale din Bucovina. Balade române....", Botoșani, 1869
• "Poesii poporale române", 2vol., Cernăuți, 1873-1875
• "Tradițiuni poporale române", Sibiu, 1878
• "Descântece poporane române", Suceava, 1886
• "Satire poporane române", "Vrăji, farmece și desfaceri", București, 1893
• "Tradiții poporane române din Bucovina", "Păsările noastre și legendele lor", București, 1895
• "Răsplata. Povești din Bucovina", Suceava, 1897

Mai mult +

• "Poesii poporale despre Avram Iancu", Suceava, 1900
• "Hore și chiuituri din Bucovina", București, 1910
• "Păsările noastre și legendele lor. Legendele ciocârliei. Legendele rândunicii", București, 1923
• "Legendele păsărilor", Ed. îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1974
• "Basme din Țara de sus", Ed. îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, lași, 1975
• "Legende istorice din Bucovina", Ediție îngrijită, note și Studiu introductiv de Paul Leu, Iași, 1981
Studii
• "Cromatica poporului român. Discurs de recepție", București, 1882
• "Ornitologia poporană română", 2 vol., Cernăuți, 1883, (premiată de Academia Română)
• "Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ", București, 1890,
• "Nașterea la români. Studiu etnografic", "Înmormântarea la români. Studiu etnografic", București, 1892
• "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", Vol. I, "Cârnilegile", București, 1898; Vol. II, "Păresimile", București, 1899, III + 310 p.; Vol. III. "Cincizecimea", București, 1901, (reeditate sub îngrijirea lui Iordan Datcu, 2 vol., București, 1994
• "Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor. Studiu folcloristic", "Legendele Maicii Domnului. Studiu folcloristic", București. 1903,
Lucrări istorice
• "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina", București, 1885
• "Biserica din Părhăuți", București, 1887
• "Sf. Ioan cel Nou din Suceava", București, 1895
• "Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina", "Portretul lui Miron Costin, marele logofăț și cronicar", Suceava, 1900
Colaborări la reviste și ziare românești
• Împreună cu alți cărturari bucovineni a înființat la Suceava "Revista Politică" (1886-1891)
• "Albina" - Pesta, "Albina Carpaților" - Sibiu, "Amicul Familiei" - Gherla, "Cărțile săteanului român" - Gherla, "Aurora Română", "Calendarul Bucovinei", "Calendarul diecezan", "Calendarul Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina", "Gazeta Bucovinei", "Glasul Bucovinei", "Patria" - toate la Cernăuți, "Gazeta Transilvaniei" - Brașov, "Familia" - Oradea, "Tribuna" - Sibiu, "Convorbiri Literare" - Iași și București, "Traian", "Columna lui Traian", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie" - București, "Șezătoarea" - Fălticeni, "Junimea Literară" - Cernăuți
Premii
• Pentru lucrarea "Tradiții populare române", este decorat de MS Regele Carol I al României
• Pentru lucrarea "Ornitologia populară romană" primeşte din partea Academiei Române premiul "Nasturel Herescu" în valoare de 4000 lei aur

Mai puțin -

Povești care ne merg la suflet

• Cu banii câștigați din partea Academiei Române cumpără o locuinţă pentru familie, aşa cum spunea "casa câștigată cu condeiul"; astăzi casa este punct muzeistic memorial în oraşul Suceava
• Teodor T. Burada spunea lui Simion Florea Marin "... ai înţeles că geniul unui popor este şi mai mare şi mai puternic decât orice geniu individual, de acea ţi-ai dat osteneala a dezgropa şi a aduce la lumină toate comorile ascunse în mintea poporului român"
• A.D.Xenopol - adaugă "... ce ai adunat tu, cu răbdare de albină, nu este doară cugetarea unui om, ci a unui popor întreg, a milioane de minţi, frământate de bătăile milioanelor de inimi, cugetări trecute prin sita strecurătoare a vremii care alege ce-i bun de ce-i rău, grâul cel mai curat din neghina cea neagră"

Autori

  • Mitru Carmen

Legături utile