• clasele I-VIII: în cadrul şcolii gimnaziale din Botoşani
• clasele IX-XII: în cadrul Colegiului Naţional Iaşi şi al Colegiului Naţional „A.T.Laurian”, Botoşani
• urmează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (reuşind absolvirea studiilor într-un singur an, drept pentru care îi este acordată diploma „magna cum laude”)
• urmează studiile universitare în străinătate (în cadrul unor universităţi din Paris, Berlin şi Leipzig). A studiat pentru prima dată în străinătate în Italia (aprilie şi iunie 1890), apoi în Franţa, unde a urmat cursurile École pratique des hautes études.
Activitate
Activitatea ca istoric
• activitatea sa ştiinţifică (istorie) s-a soldat cu mari realizări, reuşind finalizarea a 1003 volume şi 12745 articole şi studii, cea mai importantă scriere dintre acestea fiind reprezentată de „Istoria României” în zece volume
• a realizat sinteze istorice cu importantă valoare naţională: „Studii şi documente cu privire la istoria românilor”, „Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor”, „Istoria lui Mihai Viteazul”, „Istoria armatei româneşti”, „Istoria comerţului românesc”, „Geschichte des rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen” („Istoria poporului român în formarea sa ca stat”), „La place des Roumains dans l'histoire universelle” („Locul românilor în istoria universală”)
• a adus contribuţii la cercetarea istoriei universale: „Geschichte des Osmanischen Reiches” („Istoria imperiului otoman”), „Cărţi reprezentative în istoria omenirii”, „Histoire de la vie Byzantine” („Istoria vieţii bizantine”). Activitatea didactică
• profesor-doctor în domeniul istoriei la Universitatea din Bucureşti
• a predat la Universitatea din Paris
• a fondat Congresul Internaţional de Studii Bizantine
• a fondat Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE)
• a transformat oraşul Vălenii de Munte într-un centru academic şi cultural
• a fost fondator (1920) şi director al Şcolii Române din Paris („Fontenay-aux-Roses”).
Activitatea publicistică
• a fost editor-şef al numeroase reviste şi ziare, devenind membru onorific al Societăţii Scriitorilor Români; a scris la: „Revista istorică”, „Floarea darurilor”, cea mai importantă publicaţie fiind reprezentată de „Semănătorul”
• a făcut parte din cercul Junimea, celebrul cerc literar întemeiat de Titu Maiorescu
• a fondat reviste conservatoare ca „Neamul Românesc”, „Drum Drept”, „Cuget Clar” şi „Floarea Darurilor”. Activitatea politică
• în sfera politică, Nicolae Iorga a activat ca membru al Parlamentului, preşedinte al Senatului şi al Camerei Deputaţilor; a îndeplinit, de asemenea, rolul de ministru şi de prim-ministru al României.
• a fost cofondator al partidului Partidul Naţionalist-Democrat în 1910
• membru al parlamentului în mai multe legislaturi, Iorga era un reputat orator, temut de adversarii săi politici
• s-a opus grupării fasciste Garda de Fier, ceea ce i-a adus în final, după o dispută cu liderul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, moartea. A fost asasinat de un comando al grupării în noaptea de 27 noiembrie 1940. După aflarea veştii asasinării lui Nicolae Iorga, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă. Activitatea de scriitor
• ca literat, Nicolae Iorga a scris poezii, drame istorice („Învierea lui Ştefan cel Mare”, „Tudor Vladimirescu”, „Doamna lui Eremia”, „Sfântul Francisc din Asisi” şi altele), volume memorialistice („Oameni cari au fost”, „O viaţă de om, aşa cum a fost”).
• ca istoric literar, a publicat: „Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea”, „Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688”, „Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea, de la 1821 înainte. În legătură cu dezvoltarea culturală a neamului”, „Istoria literaturii românești”, „Istoria literaturii românești contemporane”, „Istoria literaturii româneşti. Introducere sintetică”.
• Încă de la vârsta de opt ani, Nicolae Iorga a stârnit interesul profesorilor săi, reuşind să exceleze la toate disciplinele; un an mai târziu, lui Iorga i-a fost permis să le predea colegilor de clasă istoria României. În timpul liceului, geniul Iorga începe să ofere meditaţii, astfel îmbunătăţind traiul familiei Iorga. La vârsta de 17 ani, istoricul ştie deja să comunice în patru limbi străine: franceză, italiană, latină şi greacă, profesorii fiind impresionaţi de inteligenţa dezvoltată a liceanului. Câţiva ani mai târziu aprofundează engleza, germana şi bazele altor câteva limbi germanice. Este considerat unul dintre cei mai buni absolvenţi ai generaţiei sale, în cadrul Colegiului Naţional din Iaşi, reuşind obţinerea mediei 9,24. Profesorul universitar A. D. Xenopol îl numeşte, mai târziu, „o minune de om”.
• Caracterul rebel al tânărului Iorga se dovedeşte pe parcursul anilor adolescentini. Este exmatriculat din Colegiul „A.T. Laurian” datorită faptului că nu salutase un profesor al şcolii. Câţiva ani mai tâziu, este suspendat pentru a doua oară, în cadrul Colegiului Naţional Iaşi, fiind surprins citind, în timpul unei ore. Astfel îşi pierde bursa obţinută datorită rezultatelor şcolare.
Câteva citate memorabile ale geniului Iorga
• „Înțelepciunea vieții e simplă: Fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine decât înainte.“
• „Omul cu adevărat bun e cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost.“
• „Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.”
• „Cel mai mare orator e acela care spune mai puţin şi sugerează mai mult."
• „Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului”
• „O, şefi ai unei generaţii,
Mândrie-a României naţii,
Luceferi răsărind lunar,
Rog convorbiţi mai literar!” (în cadrul “Convorbiri literare”)
• „Egalitatea o vroieşti? Învaţă-te să te înalţi, nu să cobori.”
• „Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţa de a-l găsi.”
• „Om liber este acela care nu are nevoie să spună nici o minciună.“
Acasă
