Sabin Drăgoi

Compozitor şi folclorist român

Data și locul nașterii

16 Iunie 1894, Steliște, Arad

Data și locul morții

31 Decembrie 1968, Bucureşti

Educație

• Începe școala în satul natal, dar e nevoit să urmeze Școala maghiară de la Petriș
• 1906 – Odată cu absolvirea clasei a V-a, este trimis la Școala civilă din Arad
• 1909-1912 – Se hotărăște să urmeze Școala normală din Arad pentru a deveni învățător. Îl are ca profesor pe Matyas Zoltai, care descoperă în el un adevărat talent, iar la sfârșitul școlii, Drăgoi primește și un certificat oficial de muzică
• 1918-1919 – Continuă studiile la Iaşi
• 1919-1920 – Studiază la Conservatorul din Cluj
• 1920-1923 – Se perfecţionează studiind la Conservatorul din Praga

Activitate

• 1914 – Primește numirea ca învățător într-un sat, lângă Budapesta, dar deja era plecat pe front. Este luat prizonier şi transferat în lagărul de la Taşkent timp de doi ani.
• 1922-1924 – Profesor suplinitor de muzică la Şcoala Normală de învăţători din Deva.
• 1924-1943 – Profesor de armonie, contrapunct, compoziţie la Conservatorul Municipal din Timişoara; din 1925 deţine şi funcţia de director al aceleliaşi instituţii
• 1924-1932 – Fondator şi dirijor al corurilor bărbăteşti „Doina” şi „Banatul” din Timişoara
• 1936-1940 – Dirijor al corului mixt „Crai nou” din Timişoara
• 1940-1944 – Director la Opera Română din Cluj-Timişoara
• 1943-1945 – Director şi profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Conservatorul din Cluj-Timişoara
• 1946-1950 – Se înființează Conservatorul de muzică și artă dramatică din Timișoara, Sabin Drăgoi devenind profesor de armonie, contrapunct (1946-1949), compoziţie (1949-1950) şi rector (1949-1950)
• 1950-1952 – profesor de folclor la Conservatorul din Bucureşti
• 1950-1964 – Este director la Institutul de Folclor din Bucureşti
• 1965-1968 – Este consilier ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti
• 1955 – Devine membru corespondent al Academiei Române.
Activitatea ca muzician
• Unul dintre inițiatorii Școlii Muzicale Românești bazate pe folclorul țărănesc, este creatorul a peste 100 de lucrări în toate genurile muzicale.
• A întreprins vaste culegeri de folclor (peste 3.200 de piese), a notat, a prelucrat şi a publicat melodii populare.
• A susţinut prelegeri, conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare (Ungaria, Cehoslovacia, India, Birmania, Ceylon, Italia, Argentina etc.).
• A fost vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor din Bucureşti (1940-1945, 1952-1956)
• A fost membru activ (1957-1961) şi membru în Consiliul executiv (1961-1968) la The International Folk Music Council din Londra.
• A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale de concursuri muzicale.

Mai mult +

Premii şi distincţii
A fost distins cu Premiul II (1922), Menţiunea I (1923) şi Premiul I (1928) de compoziţie „George Enescu”
1929 – Ordinul „Steaua României”
1931 – Ordinul „Meritul cultural”
1932 – Premiul Academiei Române
1933 – Marele Premiu „Năsturel” al Academiei Român
1935 – Premiul de compoziţie „Robert Cremer”
1943 – Premiul naţional pentru muzică al Ministerului Educaţiei Naţionale
Premiul de Stat, clasa II (1952) şi clasa I (1954)
1951 – Titlul de „Artist emerit”
1953 – Titlul de „Maestru emerit al artei”
1954 – Ordinul Muncii, clasa I
1966 – Ordinul „Meritul cultural”, clasa II (1966)
1967 – Bene Merenti dell’Accademia „Santa Cecilia” din Roma
Creația lui Sabin Drăgoi
Muzică de teatru
• Năpasta (1927, revizuit în 1958), dramă muzicală populară în 3 acte, libretul de Sabin V. Drăgoi după piesa lui I.L. Caragiale, premiera Bucureşti, 30 mai 1928;
• Constantin Brâncoveanu (1929), operă religioasă într-un act, două părţi, versuri extrase din Acatistul Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov de Sandu Tudor, premiera Bucureşti, 25 octombrie 1935 ;
• Kir Ianulea (1937), operă comico-fantastică de Radu Urlăţeanu după I.L. Caragiale, premiera Cluj Napoca, 22 decembrie 1939;
• Horia (1945), operă istorică în 7 tablouri, libretul de Sabin Drăgoi după scrieri de Octavian Beu, Aron Cotruş, Radu Gyr etc.
• Păcală (1956), operă comică pentru copii, în 7 tablouri, libretul de Sabin Drăgoi după P. Dulfu, premiera Braşov, 6 mai 1962, Teatrul Muzical, Norbert Petri, Bucureşti, 1977.
Muzică vocal-simfonică
• Lăudaţi pe Domnul (1923)
• Imnul ACB (1926)
• Poema neamului (1936)
• Balada celor patru mineri (1950)
• Mai multă lumină (1951)
• Povestea bradului (1952)
• Cununa (1959)
Muzică simfonică
• Suită română (1922)
• Memento mori - La groapa lui Scarlatescu (1924)
• Divertisment rustic (1929)
• Divertisment sacru (1933)
• Concert pentru pian şi orchestră (1941)
• Rapsodie bănăţeană „Dorică” (1942)
• Două dansuri pentru orchestră pe teme populare maramureşene (1942)
• Petrecere populară (1950)
• La Mislea - La moartea unei tovarăşe căzute în ilegalitate (1951)
• Potpuriu moldovenesc pentru orchestră populară (1951)
• Două jocuri din Bihor (1952)
• Pe picior - Dans din Banat (1952)
• Joc din Oaş (1953)
• Concertino pentru taragot şi orchestră (1953)
• Suită simfonică din „Mitrea Cocor” (1953)
• Marşul Rakoczi (1953)
• Suită de cântece curuţeşti (1953)
• Tăt Bănatu-i fruncea (1954)
• Suită făgărăşană (1954)
• Suită de 7 dansuri populare (1960)
• Suită tătară (1961),Suita „Piparca”, Suita lipoveană (1962)
Muzică de film
• Mitrea Cocor (1952), regia Victor Iliu;
• Ciocârlia (1954), regia Gheorghe Bostan
Muzică de cameră
• Cvartet de coarde nr. 1 în Re major (1920);
• Cvartet de coarde nr. 2 în re minor (1922);
• Sonata pentru vioară şi pian (1949), Bucureşti, 1955;
• Dixtuor pentru instrumente de suflat, corzi şi pian (1955)
Muzică instrumentală pentru pian
• Suită de dansuri poporale pentru pian (1923)
• Satul mă chiamă (1923)
• 8 Miniaturi pentru pian, Seria I (1923)
• 21 Cântece populare pentru pian (1923)
• 28 Doine pentru pian (1923)
• 24 Cântece poporale şi doine pentru copii şi începători (1923)
• 25 Doine pentru copii şi începători (1928)
• Mică suită pentru pian. In memoriam Bela Bartok (1955)
• 50 Colinde pentru pian
• 10 Miniaturi pentru pian, seria a II-a (1960)
• 12 Miniaturi pentru pian, seria a III-a (1968)
• Cântece poporale şi doine pentru copii şi începători
Muzică corală şi vocală – selecţiuni
• 6 Coruri bărbăteşti pe teme populare (1925-1926) şi 4 Coruri bărbăteşti pe versuri de Emil Grădinariu (1925-1926), în Colecţie de coruri bărbăteşti:
• Mândră ţară e Banatu (1926), pentru cor mixt, versuri populare, în „Banatul”, Timişoara, nr. 4, 1927;
• 2 Coruri bărbăteşti, Bucureşti, 1931 (cuprinde: 1. Pohod na Sybir - 1930, versuri de Vasile Alecsandri; 2. Bănăţeană - 1929, versuri adaptate de Emil Grădinariu);
• 2 Coruri mixte, Bucureşti, 1931 (cuprinde: 1. Doina - 1925, versuri de Mihai Eminescu; Imnul Unirii -1929, versuri de Emil Grădinariu); idem în Repertoriul de Mihai Valeriu, Ploieşti, 1943 (Doina);
• 30 Coruri din comuna Belinţ (1935)
• Cincinalu-n patru ani (1953)
• Frumoasă e viaţa (1953), pentru cor mixt, versuri de Maria Banuş
• 2 Marşuri pentru gărzile muncitoreşti (1960), pentru două voci bărbăteşti şi pian, versuri de Radu Boureanu
• Partidului îi sunt dator (1961), pentru cor mixt, versuri de Ion Bănuţă
• 10 Cântece pe versuri de H. Heine (1920), pentru voce şi pian, traducere de Şt. O. Iosif
• Doine pentru voce şi pian, I (1925)
• Cântece populare din Banat şi Transilvania, Bucureşti, 1966;
• 25 Doine pentru voce şi pian (1967), versuri populare
Culegeri de folclor
• 303 Colinde cu texte şi melodie (1924-1930). Culese şi notate de..., Craiova, 1931;
• 20 Melodii populare din comuna Maidan - Caraş Severin (1931), manuscris;
• 122 Melodii populare din Valea Almăjului, Bucureşti, 1937;
• 20 Colinde din comuna Zam - Hunedoara, în revista „Folclor” nr. 3 Bucureşti, 1957;
• 505 Colinde cu text şi melodie (1966-1968), manuscris.
• Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 Melodii cu texte culese, notate şi explicate, Craiova, 1942.

Mai puțin -

Autori

  • Broșteanu Cristian

Legături utile

Aria lui Ion din opera „Năpasta” de Sabin Drăgoi
Solist Iulian Ioan Iosip de la Opera Naţională Română Timişoara. La pian,Rareş Păltineanu.

Corul Madrigal – Trandafir de pe răzoare

Miniatură