Constantin Dobrogeanu-Gherea

Un precursor al criticii sociologice române

Data și locul nașterii

21 Mai 1855, satul Slavianka, Ekaterinoslav, Ucraina

Data și locul morții

7 Mai 1920, Bucureşti

Educație

• 1861-1867 – Învaţă la şcoala primară din satul natal, apoi la gimnaziul din Ekaterinoslav.
• 1872 – Aflat în conflict cu autorităţile locale, este silit să părăsească gimnaziul şi să plece la Harkov. Aici este audient al facultăţii de ştiinţe şi participă la mişcarea conspirativă a cercurilor narodnistice studenţeşti.
• 1876 – Continuă activitatea politică participând la primele cercuri socialiste din Iaşi şi Bucureşti.

Activitate

• 1883 – În revista „Emanciparea” editată de Cercul socialist din Bucureşti, Dobrogeanu-Gherea publică, cu pseudonimul Cain Grachu, articolul „Un răspuns dlui prim-ministru I. C. Brătianu la discursurile sale de la Craiova şi din sala Ateneului în privinţa proprietăţii”, articol dedicat memoriei socialistului Mircea C. Rosetti.
• 1884 – Constantin Dobrogeanu-Gherea publică, întâi în „Revista socială”, apoi în broşură aparte lucrarea „Karl Marx şi economiştii noştri”.
• 1885 – Colaborează intens la „Drepturile omului”, „Contemporanul”, „Românul“.
• 1886 – Publică articolele „Către d-nul Maiorescu şi Pesimistul de la Soleni”, în „Revista socială”.
• 1887 – În „Contemporanul” apar articolele lui Constantin Dobrogeanu Gherea „Decepţionismul în literatura română”, „Eminescu”, „Critica criticii” ş.a.
• 1888 – Apar în „Contemporanul” articolele lui Constantin Dobrogeanu Gherea „Direcţia Contemporanului” şi „Schiţe critice”.
• 1889 – Se publică, în „Contemporanul“, traducerea piesei „Furtuna de Ostrovski”, făcută de Constantin Dobrogeanu-Gherea.
• 1890 – Constantin Dobrogeanu-Gherea publică, sub pseudonimele I. Vasiliu şi Grachu, articolele „Chestiunea ţărănească”, „Leacul definitiv”, „Votul universal”. Îi apare primul volum de Studii critice.
• 1891 – În „Munca“, sub pseudonimele I. Vasiliu, Grachu, C. D. G., apar articolele „Cosmopolitismul nostru şi al lor”, „Un sfat tinerilor social-democraţi”, „Robia frazei”,„Frazele înşelătoare” ş.a. Îi apare al doilea volum de Studii critice.
• 1892 – Constantin Dobrogeanu-Gherea ţine conferinţe pe temele „Rolul păturii culte în transformările sociale”, „Concepţia materialistă a istoriei”, „Tactica liberală”. Publică intens în „Democraţia socială”, „Critica socială”, „Munca”.
• 1893 – Devine director al revistei „Literatură şi ştiinţă“, în care publică
articolele „Mişcarea literară şi ştiinţifică”, „Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice”, „Idealurile sociale şi arta”. În iulie, Constantin Dobrogeanu-Gherea se întâlneşte, la Londra, cu Friedrich Engels, dăruindu-i cele două volume de Studii critice.
La 1 aprilie lucrările congresului de constituire a Partidului Social Democrat
al muncitorilor din România sunt conduse de Constantin Dobrogeanu Gherea.
• 1894 – Continuă colaborarea intensă la „Adevărul“, „Literatură şi ştiinţă“,
„Evenimentul literar“, „Munca“, „Lumea nouă“, „Almanahul social-democrat“, ţine conferinţele „Arta tendenţioasă”, „Teoria salariilor”, „Problemele ziarului zilnic”. Apare broşura „Gherea ca critic” de I. Saint-Pierre (la Iaşi).
• 1897 – Apare volumul al treilea de Studii critice.
• 1899 – În „Lumea nouă“ se republică studiul lui Dobrogeanu-Gherea „Ce vor socialiştii români? ” (după „Revista socială”, 1885), vechiul program al mişcării socialiste din România.
• 1901-1916 – Constantin Dobrogeanu-Gherea desfăşoară o activitate deosebit de intensă, ca om politic şi de cultură.
• 1918 – La Bucureşti, în „Biblioteca socialistă”, apare ediţia a doua din „Ce vor socialiştii români?”.

Povești care ne merg la suflet

Membru al mişcării conspirative studenţeşti la Harkov
Aflat în conflict cu autorităţile şcolare, este silit să părăsească gimnaziul şi pleacă la Harkov. Aici este audient al „Facultăţii de ştiinţe” şi participă la mişcarea conspirativă a cercurilor narodniciste studenţeşti. Împreună cu doi membri ai cercurilor narodniciste, Gherea lucrează într-o fierărie din Slaveanka. Întors la Harkov, se implică în activitatea revoluţionară, fiind urmărit de poliţie. În martie, ajutat de prieteni, trece graniţa şi ajunge la Iaşi.
Precursor al criticii literare române
Constantin Dobrogeanu-Gherea a introdus primul tip de critică modernă, analitică, în literatura română. Chiar dacă poate modestă, critica sa merită apreciată.
Prieten cu Caragiale
Constantin Dobrogeanu-Gherea a întreţinut o mare prietenie cu Ion Luca Caragiale, pe care l-a ajutat material până înaintea emigrării în Germania a dramaturgului.

Autori

  • Bejinariu Laura

Legături utile