Mitropolit al Moldovei, cărturar şi întemeietor de şcoală
Data și locul nașterii
1580, Borcești, Neamț
Data și locul morții
1657, Mănăstirea Secu
Educație
• În jurul anilor 1590-1592, Vasile Moţoc vine la schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde timp de 15 ani învață carte sub îndrumarea cuviosului dascăl Dosoftei. Studiază limbile slavonă, latină și greacă şi îşi dezvoltă talentul de vorbitor și scriitor.
• La mănăstire, Vasile Moţoc primeşte numele Varlaam.
Activitate
• 1602 – Lângă vechea bisericuţă a schitului Zosim, Nestor Ureche împreună cu soţia sa Mitrofana (părinţii cronicarului Grigore Ureche) ridică mănăstirea Secu. La noua mănăstire, Varlaam se remarcă prin erudiţie.
• 1608 – Este ales egumen (stareţ) al mănăstirii Secu şi timp de 24 de ani dă dovadă de multă înţelepciune în conducerea obştii.
• 1618 – În perioada stăreţiei la Secu, Varlaam traduce în romaneste din greacă şi slavonă primele lucrări: Evangheliar, Psaltirea şi Scara sfântului Ioan Scărarul.
• Pentru activitatea sa, primeşte rangul de arhimandrit, iar domnitorul Miron Barnovshi îl face duhovnicul său
• 1632 – Arhimandritul Varlaam este chemat la Iași și numit în fruntea Mitropoliei Moldovei
• 1634 –Vasile Lupu ocupă scaunul de domnitor al Moldovei şi oferă mitropolitului Varlaam sprijinul necesar
• 1639 – Este sfinţită Biserica "Sf. Trei Ierarhi", o capodoperă a artei româneşti, lăcaş de cult zidit prin aportul deosebit al domnitorului Vasile Lupu
• 1639 – Auzindu-se până la Constantinopol de înţelepciunea mitropolitului Varlaam, precum şi de înflorirea Bisericii din Moldova sub păstoria sa, Sinodul Marii Biserici l-a propus printre cei trei candidaţi de patriarh ecumenic, fiind ales apoi Partenie. Este pentru prima şi ultima dată când un ierarh român candidează la scaunul de patriarh ecumenic.
• 1640 – Mitropolitul Varlaam înfiinţează la Iaşi o Academie care i-a purtat numele şi care a fost organizată după modelul celei de la Kiev, a mitropolitului Petru Movilă. Profesorii de la Academia ieşeană au fost trimişi de la Kiev. Deşi nu se păstrează prea multe documente ale vremii, se presupune ca ar fi fost şi profesori moldoveni la şcoala lui Varlaam. Materiile predate erau cele de la Kiev şi de la Colegiile iezuite din Apus: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia şi teologia.
• 1640 – Sprijinit de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește înființarea primei tipografii românești din Moldova, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași.
• 1641 – Plătindu-se din vistieria ţării toate datoriile Bisericii din Constantinopol, patriarhul şi sinodul dăruiesc Moldovei moaştele Cuvioasei Parascheva. În ziua de 13 iunie 1641, moaştele au intrat în Iaşi cu mult popor, în sunet de clopote şi au fost aşezate cu mare cinste în biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi. De atunci se face în fiecare an pelerinaj la moaştele Cuvioasei Parascheva, în ziua de 14 octombrie.
• 1642 – Organizează Sinodul de la Iaşi, un sinod al Bisericilor Ortodoxe greacă, rusă şi română, în vederea aprobării Mărturisirii Ortodoxe. Timp de 43 de zile, membrii celor trei Biserici, sub conducerea mitropolitului Varlaam, au discutat punct cu punct, au îndreptat şi au aprobat Mărturisirea de Credinţă, scrisă de mitropolitul moldovean Petru Movilă. Astfel, a avut loc, pentru prima dată în istorie, un sinod inter-ortodox pe pământul ţării noastre. La 20 decembrie 1642 ieşea de sub tiparul din chiliile Mănăstirii «Sf. Trei Ierarhi» din Iaşi, «Scrisoarea de mulţumire a delegaţilor greci la Sinodul de la Iaşi».
• 1643 – Publică explicarea Evangheliilor la Duminici, la praznice împărăteşti şi la sfinţii mari de pe tot anul, cu numele de „Carte românească de învăţătură". În popor a fost numită cel mai obişnuit „Cazania lui Varlaam", cu 75 de predici în 500 de file
• 1644 – Publică „Şapte Taine ale Bisericii », cu 339 file
• 1644 – Mitropolitul Varlaam este trimis de Vasile Lupu în fruntea unei alte solii de pace la domnul muntean Matei Basarab, cu care era de mult în neînţelegere. Astfel, blândul mitropolit Varlaam a reuşit să împace pentru totdeauna pe cei doi domni. Ca semn al împăcării, mitropolitul Varlaam a îndemnat pe Vasile Lupu să zidească biserica Stelea din Târgovişte, iar pe Matei Basarab, să zidească biserica Mănăstirii Soveja în ţinutul Vrancei, numită multă vreme Mănăstirea „Dobromira", adică „Bună pace".
• 1647 – Publică răspunsul la Catehismul calvinesc, care este prima scriere românească de polemică teologică.
• În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.
• După 21 de ani la cârma Mitropoliei Moldovei, în aprilie 1653 s-a retras la mânăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657.
• La 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor, rânduindu-i ca dată de prăznuire ziua de 30 august.
• Mitropolitul Varlaam l-a îndemnat pe Vasile Lupu să zidească şi alte mănăstiri şi biserici, precum: Mănăstirea Agapia Nouă (1644), prin dania hatmanului Gavril, fratele domnului; Mănăstirea Hlincea-Iaşi, Mănăstirea Golia-Iaşi, biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iaşi, biserica Sfântul Atanasie din Copou-Iaşi, biserica din satul Şerbeşti-Neamţ, biserica Stelea din Târgovişte, biserica Sfânta Parascheva din Liov şi numeroase danii la celelalte mănăstiri. Toate aceste lăcaşuri au fost sfinţite de Mitropolitul Varlaam.
• Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importantă carte veche de învăţătură duhovnicească, alături de Biblia lui Şerban din anul 1688. Datorită limbii sale atât de curgătoare şi învăţăturii ei dătătoare de viaţă, această carte a avut cea mai largă răspândire pe pământul ţării noastre, mai ales în Transilvania, unde se mai păstrează astăzi peste 350 de exemplare în manuscris. Cazania de la Iaşi a fost multă vreme pentru români cea dintâi carte de religie, de citire, de învăţătură şi de mângâiere duhovnicească, pe limba şi înţelesul tuturor. Nicolae Iorga consideră Cazania drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi.
Acasă
