Otto Briese

Pictorul mahalalelor

Data și locul nașterii

25 Iunie 1889, Iaşi

Data și locul morții

21 Februarie 1963, Iaşi

Educație

• A urmat şcoala la Roman şi Iaşi.
• Între anii 1906-1909 a luat lecţii de muzică.
• Între anii 1906-1911 a urmat şcoala de artă, unde a luat primele cursuri de pictură.
• Sub îndrumarea profesorilor Gheorghe Popovici şi C.D. Bardasare a urmat Academia de Belle-Arte din Iaşi.
• 1909 – A câştigat, pentru un desen, premiul Lecomte du Noϋy al Academiei Române, ceea ce i-a permis să continue studiile de desen şi pictură la Viena şi Mϋnchen.

Activitate

• 1912 – A lucrat la Iaşi şi Vaslui ca profesor de desen şi artist plastic.
• 1918 – A înfiinţat asociaţia „Arta românească”, care îşi propunea să lupte împotriva academismului, împreună cu pictorii C. Bacalu, A. Băeşu şi Şt. Dimitrescu.
• 1926 – A organizat prima mare expoziţie de grafică nouă din România alături de scriitorul şi criticul de artă Oscar Walter Cisek.
• 1933 – A fost angajat ca profesor la Academia de Arte Frumoase din Iaşi.
• 1945 – A fost numit director al instituţiei.
• După 1945 – A fost membru co-fondator al cercului „Flacăra”.
• Între anii 1911-1962 a participat la 36 de expoziţii personale în marile oraşe ale României şi a primit o serie de premii la multe expoziţii colective din ţară şi din străinătate.
• A pictat în Bucovina şi Banat, în special la Şaru Dornei şi Lugoj, dar şi la mănăstirile Agapia, Văratec, Neamţ şi pe coasta Mării Negre, la Balcic.
• Fiind un foarte bun colorist, Otto Briese a expus împreună cu Nicolae Tonitza şi Ştefan Dimitrescu.

Povești care ne merg la suflet

• Criticul de artă Valentin Ciucă, autorul unei monografii despre Otto Briese, menţionează: „Pictorul Otto Briese aparţine generaţiei Tonitza şi a fost un exponent de marcă al artei plastice din acea perioadă. De altfel, Tonitza a scris foarte mult despre el şi întotdeauna entuziast. A fost limitat la o formulă numită pictor al mahalalelor, însă, de fapt, acesta s-a impus ca un mare peisagist în tradiţia colorismului românesc. Perimetrul lui strict geografic se rezuma în mod decisiv la spaţiul moldav, dar sunt şi foarte multe marine. Restituirea lui Otto Briese cred că va duce la o privire nouă a celor care l-au cunoscut, descoperind alte frumuseţi, iar cei care nu l-au cunoscut vor avea o plăcută surpriză intelectuală.”
• „Moştenirea artistică lăsată de Otto Briese, peste 3.000 de lucrări, este rodul muncii sale încordate timp de peste 50 de ani (1909-1963). Ea este deosebit de bogată, variată şi plină de semnificaţii, Înrâurit de maniera lui Nicolae Grigorescu, Otto Briese a pictat mai mult după natură. El a simţit şi a pictat moldoveneşte şi temele pe care le-a tratat sunt, cel mai adesea, luate de pe meleagurile Moldovei sau din Iaşul natal.
Dintre genurile picturii, Otto Briese a arătat predilecţie pentru peisaj, a mai cultivat însă şi portretul, florile şi natura moartă. Peisajele reprezintă modalitatea precumpănitor afectivă din pictura moldovenească din prima jumătate a secolului XX. Otto Briese a fost un mare amator de drumeţie şi un îndrăgostit de natură, înscriindu-şi aceste pasiuni în nenumărate lucrări, oglindind colţurile cele mai pitoreşti din peisajul Moldovei. A redat cu autenticitate aspecte din zona subcarpatică a Neamţului şi din Moldova de sus. Peisajele intitulate Arhondaric; Peisaj din Agapia; Peisaj de munte; Mesteceni; Mănăstirea Neamţ şi altele relevă pasiunea artistului pentru priveliştile moldovene, cărora le-a surprins poezia într-un colorit cald, optimist şi echilibrat. La peisajul rustic, Otto Briese a asociat şi florile, cel mai des luate din ambianţa gospodăriei sau de pe câmpuri. Reprezentativ, prin lirismul său, este tabloul Flori de câmp. Atunci când a depăşit peisajul, Otto Briese s-a îndreptat spre portretizarea oamenilor simpli sau a copiilor. A pictat compoziţii reprezentând scene din viaţa şi munca pescarilor.” (Ionel Maftei, Oamenii cetăţii – Pictorul Otto Briese)

Autori

  • Arhip Alexandra Mihaela

Legături utile